— Hm!... Om vedeà!
- Hm!... Herr Direktor, tu ai băut vreodată pe cineva?
- Poate! Nu-mi mai aduc amintte! Când eram băiat...
- Da-ți place să bați?
- Nu, Olguța. E urît și sălbatec.
- Vrasăzică, n’ai să-l bați pe fratele meu?
- Pe Dănuț! Ferească Dumnezeu!
Olguța respiră adânc.
— Merci, Herr Direktor. Știam eu! Tu ești sever da’ bun... îmi dai voe să umblu în geamandan?
- Mă rog!
- Închide ochii, Herr Direktor... Astupă-ți ochii cu mănile... Acuma să-mi spui ce-am să fac?
- Ai să-ți faci un duș cu colonie!
- Bine-mi pare că n’ai ghicit!... Azi nu te doare capul, Herr Direktor?
- Slava Domnului, am scăpat!
- Ce rău îmi pare! Eu vroiam să-ți fac o fricțiune.
— Ba mă doare! Cum nu!
Revărsăndu-șe, colonia gâlgâià; palma Olguței se rotea repede, împrăștiind-o pe capul zimțat aspru de părul mărunt, în timp ce buzele suflau din răsputeri spre creștet.
— Iți place, Herr Direktor?
— Strașnic! Parcă s’a mutat Polul Nord în capul meu! Numai ia-o mai încet că acuși capăt o migrenă.
