Sari la conținut

Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/137

Această pagină nu a fost verificată

LA MEDELENI 137

Pătru oftă. Ionică se scărpină după ceafă.

— Vrasăzică ați tăcut. Bine. Acuma să vorbesc eu... In ce clasă ești tu, Pătru?

— Parcă eu mai știu!

- Nu știi. Atunci bunghii tăi îi dau eu lui Ionică. Spune tu, măi Ionică, în ce clasă ești?

- Intr’a patra, se iuți el cu răspunsul.

- Și eu parcă nu-s! — sări Pătru.

- Vrasăzică într’a patra, ca și mine. Bun. Acuma eu am să vă pun o întrebare: cine răs­punde îndată, capătă bunghii lui Moș Gheorghe. Ați auzit?

Băeții se încordară ca pentru o întrecere la fugă.

- Gata, Olguța, — o vesti Monica, arătându-i pumnii închiși.

- Acuș is și eu... Cât face cinzeci și trei în­mulțit cu șaptezeci și unu. Poftim Monica, Pătru și Ionică rămaseră cu ochii mari și gura căscată in fața Olguței. Moș Gheor­ghe dădu din cap, minunat. - Unu ori trei face trei. Unu ori cinci face cinci începură în gura mare Pătru și Ionică, întorcându-și spatele și scriind in aer cifrele.

- Tu știi, Olguța? — șopti ușurel, Monica.

- Da’ tu?

- Nu știu.

- Nici eu.

- Vai, Olguța!

- Parcă ei știu! Da’s proști! Uite cum își bat capul.