LA MEDELENI 135
- Aha!... Vrasăzică voi vă jucați în bunghi în loc să faceți treabă.
- ... — Câți bunghi aveți?
— Eu n’am; m’o prădat! - se răsti Pătru la Ionică, răgușind deodată.
- Câți bunghi ai tu?
— Parcă-am numărat!
- Măi Patrule, da’ tu câți bunghi ai avut?
- El știe, că m-o prădat!
- Scoate bunghii!
Ionică întoarse capul înspre poartă, gata s’o ia la fugă.
- Fă cum poruncește dudiiița, mâi Ionică. Asta-i stăpâna ta, îl sfătui moș Gheorghe.
Ionică oftă din greu, săltă din umeri subțiindu-și mijlocul încins cu brâu roș și scoase o legăturică plină de noduri și sunătoare de bumbi, ca un chimiraș copilăresc.
- Mai mulți n’am!
- Dă-i încoace!
Fruntea lui Ionică îmbătrâni...
- Monica, ia deznoadă tu...
Ochii lui Ionică n’o slăbeau pe Monica. Cu fiecare nod desfăcut, pumnii lui Ionică se strângeau mai tare fără folos pentru nodurile batistei și cele din gât... Pătru se dădu mai la o parte.
- Hă... hă... hhh; Hă... hă... hhh! începu din nou frățiorul lui Pătru.
- Moș Gheorghe, mai dă-i o pară... dă-i două să tacă, — auzi tu?
