valuri de sânge. Atunci Priam, deși el însuși cu un picior în groapă, nu-și putu ține gura, nici să-și stăpâniască mânia:
— Pentru nelegiuirea ta—strigă el—și pentru această cutezare fără pereche, să-ți dea zeii, dacă mai e în cer o dreptate, care ține seamă de toate acestea, răsplata ce ți se cuvine, ție, care mi-ai omorât feciorul subt ochii mei și ai întinat cu sânge fața unui părinte. Nu așa s’a purtat față de dușmanul său Priam acela, din care te lauzi că te tragi: Achile a avut respect pentru dreptul celui care se ruga și pentru încrederea lui, mi-a dat trupul fără viață al lui Hector ca să-l înmormântez și m’a lăsat să mă întorc în împărăția mea.
Astfel vorbi bătrânul și aruncă lancea lui neputincioasă, pe care scutul de aramă o respinse c’un zgomot surd, rămânând agățată fără folos de vârful buricului. Atunci Pirus:
— Du-te dar ca sol din parte-mi la tatăl meu, Pelide și spune-i toate acestea. Nu uita să-i povestești faptele mele cele urâte și să-i spui că Neoptolem s’a ticăloșit. Acuma mori.
Zicând acestea, târî până la altar pe bătrân, care tremura alunecând prin balta de sânge a feciorului său, îi înfipse mâna stângă în păr, iar cu dreapta râdică sabia-i scânteietoare, împlântându-i-o în coastă până la mâner. Astfel a fost sfârșitul vieței lui Priam; aceasta a fost soarta aceluia care domnise cu fală odinioară peste atâtea popoare și țări ale Asiei și care la urmă a ajuns să vadă Troia arzând in flacări și Pergamul nimicit. Trupul lui uriaș zace acuma pe țărm: un trunchiu, căruia i s’a zmuls capul din umeri, un biet hoit fără nume.
Atunci m’a năpădit întâia oară groaza și durerea. Rămaseiu înlemnit. Chipul scumpului meu tată îmi veni în minte, când văzuiu pe regele, de aceiași vârstă cu dânsul, dându-și sufletul în crude chinuri. Mi-aduseiu aminte de Creuza, lăsată singură, de casa mea poate jefuită acuma și de primejdia, în care se afla micul Iulus. Mă uit îndărăt să văd ce ostași mai sunt prin prejurul meu. Istoviți, mă părăsiseră cu toții: unii săriseră jos dintr’un salt, alții se aruncaseră, desnădăjduiți, în flacări.
