din umbra depărtării vezi acolo pe Frumoasa-frumoaselor, dormind de un somn lung ce stăpânește de jur-împrejur și în celelalte cămări și jos în parcul vechiu al castelului: neclintite frunzele, neclintiți și peștișorii de aur în cristalul havuzului; toate cum erau în clipa când le ajunse vraja, pe care numai un singur sărut al Fătului-frumos o va risipi. Și-l aștepți de la un timp; dar înaintea lui vine Puck, spiridușul-crainic din basmele engleze, se pleacă asupra adormitei și-i umple somnul cu dulci vedenii, cu întruchipări fără număr din minunile copilăriei.
Mai amintesc: „Peter Pan“. Deși lucrarea unui cunoscut dramaturg, J. W . Barrie, acum e populară. Un copil năzdrăvan acest Peter Pan, care zboară pe fereastră în țara visului, unde, laolaltă cu pomii și florile ce nu cunosc decât anotimpul primăverii, rămâne și el totdeauna copil, cu râsul și bucuria neturburate în suflet. Povestea lui a ajuns un simbol și de curând o statue îi s’a ridicat în parcul Kensington din Londra; și acolo o mulțime de copii își pot vedea azi prietenul cântând din fluer, pe când zâne și păsări și iepuri ies din piatra soclului ca un trunchiu și ascultă mereu.
An de an se aduc înaintea publicului aceste
