Pagină:Din Anglia. Însemnările unui literat (Marcu Beza).pdf/11

Această pagină a fost verificată

într'un mare oraș, e că fiecare din acele negre case îngrămădite închide taina ei; că fiecare odae în fiecare din ele închide taina ei; că fiecare inimă ce bate în sutele de mii de piepturi acolo este, în oarecari privințe, o taina inimei celei mai apropiate“. Decât asemenea gânduri se șterg, cum ajungi în toiul orașului. Auzi lărmuiri de vese­lie împrejur; o strălucire feerica te iea și-ți scoate înainte vitrine stinse, porticuri de tea­tre închise, statui și florărese, și colturi mai în umbră, de unde răsar cunoscutele sirene ale nopții — multe, nenumărate, scad și cresc dealungul trotuarelor, își mlădie trupurile; pe sub globuri de argint, pe sub firme ce ard în toate culorile, mai voluptos foșnesc astă seară mătasurile, ispitesc parfumurile, palpită dorințele. Chiar și numele acestei părți are ceva din râ­sul curtezanei: Piccadilly.

Mergând mai jos, pe lângă înaltul monument cât un turn al lui Nelson, dai în City, vechea Londră. Odată erau petreceri multe și voe-bună: palate în sărbătoare, taverne vestite ca Mermaid și La Capul Mistrețului, unde mucalitul Falstaff mânca și bea cât zece, alături de prinți și de scriitori vrednici, cari știau să ție și lira și paharul: