Pagină:Dimitrie R. Rosetti - Dicționarul contimporanilor.pdf/18

Această pagină nu a fost verificată

născut la 1 Ianuarie 1855 în Iași. A făcut studiile sale în străinătate ; a început medicina la Montpellier (Francia) și a terminat’o Ia Paris la 1873. Apoi a intrat ca extern al spitalelor din Paris- în 1876.

întors în țară la 1877, participă la resbe-lul Independenței, fiind atașat la serviciul ambulanțelor Crucea Roșie. In 1878, obține prin concurs postul de intern al spitalelor din Paris; în 1881 e numit preparator de fi-siologie la Museul de istorie naturală din Paris, de unde trece apoi în 1884 la Facultatea de medicină, ca șef al laboratoriu-lul de medicină operatorie. In 1886 trece teza pentru doctorat și e însărcinat cu predarea cursurilor la facultatea de medicină din Lille (Francia).

In 1887, doctorul Asaky se reîntoarce în țară și e numit profesor de clinică chirurgicală la facultatea de medicină din Bu-curescl și chirurg al spitalului Filantropia. La 1889 suprimându-se acest post prin budget, D r. Asaky pleacă in Paris dupe ce demisionează și dă ast-fel nascere la o manifestație simpatică din partea studenților. Atunci se reîntoarce și este pus în capul institutului de chirurgie.

Simținduse bolnav, D-r. Asaky părăsește din nou țara Ia 1891 și se stabilește în străinătate. La 1895 e numit chirurg al spitalului Hotel Dieu Saint Gatien la Tours (Francia), unde funcționează până la 1896. La 1897 se reîntoarce în țară.

Principalele sale lucrări și publicațiuni sunt: De la siilnre des nerfs â distance, supra numită de Germani Die Assaky1 sche Methode, De la greffe nervense—De la gref-fe tendineuse.— De Ia sature ă distauce des tendons (în colaborare cu Fargin) Aiupti-tation de la Verge.— Institutul de chirurgie 2 voi. Laboratorul de clinică chirurgicală2 voi.

In colaborare cu medicii cei mai eminenți el a publicat ziarul medical Clinica și Ar-hives Roumaines de medecine, tipărite la Paris.

As căni o. — (Feți Ollănescu).

Aslan (Edgard Th.)— Autor dramatic, născut în Iași la 1866; a făcut studiile sale liceale în acel oraș și apoi s’a ocupat în special de -literatura dramatică.

A scris : Electra, tragedie în 3 acte, Fugarii, operă într’un act, muzică de G. Ste-fănescu, Ielele, libret pentru balet, muzică de Spetrino. A tradus în versuri: Oedipe Rege, Nebu-niele amoroase, Vincitieta, Impricinațil, Aiu-phitrion, Medea, Tartuf, Griselidis, Filippo, ear în prosă: Burghețul Gentilom, Frica de bucurie, Tfiegele Lear.

A mai scris câte-va nuvele publicate în ziarele România Liberă și Epoca..

Assan (Gheorghe). — Mare industrial, de origină din Moldova, născut în Brașov la 1821, încetat din viață la Munich (Ba-varia) în 1866. Introducător al mașinei cu vapori în România, el a fundat în țară prima uzină cu vapor, moară și fabrică de uleiuri și lacuri, întemeiate de dânsul în Bucurescî la 1853. După moartea sa, aceste industrii au. fost continuate de fii seî Gheorghe G. Assan și B. G. Assan.

Athanasiad (Ioan B.)—Avocat, născut în Bucurescî la 10 Martie 1840, încetat din viață la 31 Iulie 1896.

A făcut studiile la gimnasiul Sfântu Sava, apoi la facultatea de drept din Bucurescî. La 1860, a fost numit copist la Ministerul Justiției, apoi la 1865 grefier la Trib. Ilfov, la 1866 judecător de instrucție, la 1868 președinte al Trib. Ilfov secția comercială, de unde a demisionat în 1869 spre a îmbrățișa cariera de avocat.

Athanasiad a colaborat mulți ani, la ziarul politic «Pressa», a fundat ziarul umoristic «Scaiul» devenit mai târziu «Ciulinii».

Scrierile sale sunt: «Resumat de drept cofnercial, La Bessarabie, Viața Iul Mihal Viteștțu, Dreptul constituțional și administrativ 2 voi. Românii și Ungurii.

Athanasiad era membru al Societățel geografice și unul din fundatori al Societățelpentru învățătura Poporului Român.

Athanasovicî (Gheorghe). — Medic, născut la Sistov (Bulgaria) în anul 1822, încetat din viață în acel oraș la 1892.

A făcut studiile gimnasiuluî în Athena și facultatea de medicină din Paris pe care a terminat’o la 1848. In acel an a vertit în România și s’a stabilit în Bucurescî unde a profesat medicina timp de* peste 40 ani.

El din preună cu Davila, ProticI, Patzelt Triandaflidi, a fost dintre cei d’ânteiu profesori de medicină ai facultăței noastre la începutul el, profesând toxicologia și medicina legală. In acelaș timp era și medic primar la spitalul de copii.