fiei ce-și propune găsirea raporturilor între materie și formă, stabilirea principiilor prime ale existenței și ale cunoașterii; b) ca metodă, considerarea naturii și a lumii înconjurătoare, sub forma unor entități (întreguri) de sine stătătoare, procesul desvoltării omenirii și a naturii cunoscând stări fixe, neschimbate, cu excluderea unor contraziceri interioare.
Microcosm — dela cuvântul grecesc micro = mic și cosmos = univers: lumea atomilor și electronilor.
Misticism — concepție filozofico-religioasă, care afirmă posibilitatea stabilirii unei legături între om și Dumnezeu și indică drept mijloc de cunoaștere intuiția și extazul religios.
N
Nominalism — dela cuvântul latinesc nomina = numire: curent în filozofia medievală care susținea, împotriva părerii realiștilor, că numai lucrurile concrete au realitate, că existența lor precede orice noțiune și idee, întrucât ideile și noțiunile nu au o realitate în sine, ele derivând din lucruri și nu invers. (Vezi și realism).
Neo — particula care desemnează încercarea de reînviere, de punere în circulație a unor școli și curente filozofice trecute. De pildă: neo-realism, neo-hegelianism, neo-kantianism etc.
O
Ontologie — dela cuvântul grecesc ontos = ceia ce există și logos = știință: parte din metafizică, deosebită de logică, de filozofia practică și de științele naturale, care-și propune să stabilească nаtura existenței, a substanței, a cauzei. Este opusă gnoseologiei, care se ocupă numai cu posibilitățile cunoașterii omenești.
P
Panteism — dela cuvântul grecesc pan = tot și theos = Dumnezeu: concepție filozofică după care Dumnezeu, ca principiu creator și regulator al lumii, se află în cuprinsul ei și nu în afara ei. Natura și Dumnezeu sunt identice; totul este Dumnezeu și Dumnezeu este totul. Panteismul este premergător materialismului și ateismului.
Panthelism sau panthelematism — curent în filozofie care susține că la baza desvoltării fenomenelor este o voință de natură cosmică, ce fixează anumite scopuri.
Pozitivism — curent idealist în filozofia contemporană, care afirmă că la baza cunoașterii nu pot sta decât