Sari la conținut

Pagină:Curente și tendințe în filosofia românească (Lucrețiu Pătrășcanu, 1946).pdf/227

Această pagină a fost verificată

unei legături permanente între acest principiu — încorporat ideii de Dumnezeu — și lumea înconjurătoare. (Vezi și teism).

Determinism — direcție în filozofie, care neagă miracolul, liberul arbitru, hazardul și susține că aceleași cauze, în împrejurări rămase identice, produc totdeauna aceleași efecte.

Dogmă — opinie sau punct de vedere, impus de o autoritate — în special de o autoritate bisericească — cu excluderea oricărei posibilități de discuție sau critică.

Dogmatism — o atitudine spirituală care promovează credința în adevăruri absolute. Un spirit dogmatic nu discută încheerile la care ajunge; lumea nu se schimbă, nu evoluiază.

E

Eclecticism — dela cuvântul grecesc ecklegein = a alege, desemnează tendința de a contopi într’un sistem unitar diferite curente filozofice contrarii.

Elanul vital — existența în orice organism a unei forțe a vieții care îi determină evoluția și stă la baza explicării tuturor fenomenelor organice.

Electron — particulă elementară (indivizibilă) de electricitate negativă.

Empirism — dela cuvântul grecesc empros = experiență: concepție în filozofie, care afirmă că putem ajunge la cunoaștere fie prin datele simțurilor în cadrul experienței, fie prin reflecțiune, în cadrul unui act de conștiință.

Enciclică papală — scrisoare circulară trimisa de Papă tuturor episcopilor, prin care face cunoscut creștinătății un anumit punct de vedere asupra chestiunilor de dogmă sau de disciplină.

Entelechie — termen luat din grecește și întrebuințat de Aristotel, pentru a desemna o cauză care acționează conform unui scop și tinde la o stare de perfecție; într’un sens mai restrâns: ceia ce are scopul realizat în sine, posibilitatea realizării scopului în sine.

Epistemologie — teoria cunoașterii sau gnoseologia (gnosis = cunoștință); cercetarea critică a mijloacelor de cunoaștere, a valorii și limitelor cunoașterii.

Erezie — opinie care susține un punct de vedere opus dogmelor bisericii.

Eretic — adeptul și apărătorul unei erezii.

Evoluționism — direcție în filozofie care afirmă că universul cunoaște în desvoltarea lui transformări lente,

228