zofice, fără o prealabilă clarificare pe planul ideilor, prin înlăturarea a tot ceia ce, ideologic, a alimentat și cultivat obscurantismul, tendințele mistice, scepticismul etc. Cu atât mai mult la noi în țară este nevoe de o asemenea atitudine critică, pentrucă toate aceste tendințe — dominante la un moment dat în filozofia noastră — au constituit suportul tuturor mișcărilor care au avut un caracter reacționar, începând cu legionarismul și sfârșind cu celelalte manifestări înrudite.
Critica nu ajunge însă. Concepția materialistă, a materialismului filozofic marxist, trebue să fie punctul de plecare al noilor creații ideologice. Este vorba de a crea o nouă filozofie? „In general, scrie Engels, referindu-se la materialismul dialectic, nu mai există o filozofie, ci o simplă concepție despre lume, care trebue să confirme și să se realizeze nu într’o știință a științelor, considerată a parte, ci în știința pozitivă însăși. Astfel filozofia a fost „desființată”, ceia ce înseamnă în același timp, „depășită și conservată”: depășită — în ceia ce privește forma, conservată — în ce privește conținutul ei real”(1).
Depășirea filozofiei ca formă nu înseamnă abandonarea problemelor născute din contactul omului cu forțele naturii sau din complexitatea vieții individului și a societății, după cum nu înseamnă ignorarea a tot ceia ce spiritul omenesc a construit pozitiv în decursul veacurilor. Insemnează însă încadrarea acestor probleme într’o concepție unitară, care să deschidă omului noi perspective, noi orizonturi.
Crearea unei noi concepții și a unei noi viziuni asupra lumii — legate de o interpretare nefalsificată a trecutului — acesta este conținutul filozofiei care nu numai că rămâne mai departe valabil, dar dimpotrivă va trebui amplificat, îmbogățit.
Omul are nevoe de certitudine. El trebue să o capete și prin știință și prin filozofie. Noua concepție fi-
