Sari la conținut

Pagină:Curente și tendințe în filosofia românească (Lucrețiu Pătrășcanu, 1946).pdf/200

Această pagină a fost verificată

fizica modernă este, în adevăr, foarte departe de realitatea începuturilor științei”(31).

Este concluzia ultimă și o concluzie idealistă pe care o trage Einstein, la sfârșitul noului tablou al lumii, așa cum el ni-l înfățișează. Este însă o concluzie idealistă, pentrucă Einstein este în filozofie un idealist. Fizica modernă nu duce deci decât printr’o unilaterală și deformată interpretare a teoriilor ei, la asemenea concluzii. Insăși teoria relativității poate fi folosită pentru dovedirea materialității spațiului, deci furnizează un puternic argument în sprijinul concepției materialiste, după cum concluziile ultime ale fizicii quantice și ale noilor teorii atomice vin în sprijinul materialismului dialectic.

Existența unei realități obiective întărită de concluziile fizicii atomice

Nu discutăm justețea încheerilor la care a ajuns această fizică și nici întrucât aceste concluzii își găsesc justificarea lor în datele certe pe care le oferă experiența. O asemenea discuție trece și de cadrul lucrării și a competenței noastre. Vom ignora deopotrivă și concluziile idealiste, în parte agnostice, la care au ajuns unii dintre proeminenții purtători de cuvânt ai noilor teorii. Dar acum, când cunoaștem concluziile la care a ajuns fizica modernă, să reluăm întrebarea rămasă până azi fără răspuns: dacă în adevăr aceste concluzii infirmă sau confirmă concepția de bază a materialismului dialectic?

Să începem și de astă dată tot cu problema fundamentală a filozofiei și să inversăm puțin termenii întrebării. Concluziile ultime ale fizicii moderne infirmă sau dimpotrivă confirmă existența unei realități obiective, în afară de noi, în afară de conștiința noastră,

200