minoasă, pachete care ar fi echivalentul unui atom. Unitatea, „grăuntele” de energie luminoasă, cea din urmă expresie a ei — se numește foton. Energia luminoasă, născută sub această formă granulară — formă sub care este emisă și absorbită — nu-i repartizată uniform pe întreaga undă luminoasă, grăunții, fotonii, fiind masați în anumite puncte.
Apariția fotonului și a teoriei quantice a adus o gravă atingere vechii teorii ondulatorii a luminii, astfel cum a fost formulată de Maxwell.
Dacă teoria ondulatorie a luminii putea explica defracția, interferența, polarizarea, teoria quantică a putut răspunde cu mult mai bine apariției fenomenelor născute din acțiunea reciprocă dintre materie și lumină (fenomenul Compton, Raman, domeniul foto-electric etc).
Fotonul și cercetarea comportării lui au dus la unele rezultate deosebit de importante.
S’a ajuns astfel, printr’o serie întreagă de operații asupra electronilor și protonilor, la transformarea materiei în energie radiantă — fenomen care are loc, în natură, în radiația solară. Invers, operația a fost încercată asupra radiației, adică s’a încercat transformarea energiei, prin materializare, în electron. Astfel fotonii de energie se pot transforma — materializându-se — într’un electron pozitiv și un electron negativ. Această „dematerializare” a materiei și „materializare” a energiei sunt câștigate fizicii moderne.
*
S’a mers mai departe. In mecanica ondulatorie, legată de numele lui Louis de Broglie, s’a stabilit că orice corpuscul este însoțit de o undă corespunzătoare, a cărei lungime este legată de energia sa. Intre comportarea unui grup de electroni, care întâlnesc în față
