exemplare ca Nae Ionescu, pe de altă parte în degradarea unor titrați ajunși gardieni publici, agenți de siguranță sau slugi în case boerești și nu o singură dată cerșetori pe la colțul străzilor, tablou întâlnit atât de des în anii 1929-33 de intens șomaj intelectual. Aceasta este numai o față a problemei. N’a jucat elementul ideologic nici un rol? A jucat un rol, dar putem spune, unul negativ.
Au lipsit la noi în tot acest timp puternice curente de idei, bine conturate și precis formulate. Au lipsit clare afirmări ideologice, cu putere de circulație fățișă, fapt care a ușurat treceri la poziții diametral opuse și îmbrățișarea, cu dezinvoltură, a unor atitudini teoretice contrazicătoare.
Această din urmă împrejurare este rezultatul condițiilor istorice în care s’a desvoltat poporul român și a permanentizării unor forme de viață economică și socială pline de contraziceri, născute din împletirea unor rămășițe iobăgiste cu elemente capitaliste înaintate, ceia ce a dus la manifestări intelectuale imperfecte, minore. In împrejurările date, rolul pe care era chemată intelectualitatea să-l joace în economic, în social și în politic era șters, subordonat, de foarte multe ori plătit cu prețul demnității, cu gesturi de umilință.
Toate acestea, la un loc, lămuresc și apariția lui Nae Ionescu în viața intelectuală a țării. Toate acestea nu constituesc o scuză, ci doar o explicație a apariției lui.
Lucian Blaga
Trilogia Cunoașterii
Situarea lui Lucian Blaga în gândirea filozofică românească contemporană nu este dificilă. Blaga este un mistic, scrisul lui fiind impregnat de un parfum
