306
decăt a produce unu galimatiasu grotescu in limba romănă de pildă:
De cănd cu-a mele brațe pe tine te-am incinsu
De unu incendiu mare tu, belo, m’ai incinsu
Codul penalu a reservatu aspre pedepse pentru incendiarii de case, etc.; elu ănsĕ n’a prevĕd̦utu casul incendiarilor limbei. Avisu la legislatori!
Unu căntecu popralu d̦ice:
Mărioara de la Prutu,
Brău ’n apă și-a perdutu
Și pe gănduri a căd̦utu.
Atunci jalea m’a cuprinsu,
Brațele mi le-am intinsu,
Mijloacelu-i l’am incinsu,
Și la peptul meu l’am strinsu
Sufletul de mi-am aprinsu.
Cine grăesce mai limpede, mai limpede, mai romănesce și mai armonios? Poporul sau pedantul? Romănul simplu sau acelu ce se crede mai romănu decăt romănul?
Garanță. (fr. garance)
O plăntă din care se fabrică coloarea roșă pentru văpsitul postavului; ănsĕ pedantismul o confundă cu garantia.
In Constituția Romăniei votată de Cameră la 20 Iunie 1866 și publicată in imprimeria Statului, găsimu, nu cu puțină mirare, frasa următoare adresată Domnitorului de cătră Președintele Adunărei:
„Această d̦i de 10 Maiu care a inteme-
„iatu pentru țară inceputul unei nouĕ ere,
„țara a salutato ca data inaugurărei regi-
„mului monarchicu care singuru poate dà ga-
„ranță Romăniei. etc.“
(trad: Qui seule peut offrir de la garance à la Roumanie!)
Unu omu de spiritu a făcutu observare că e lucru pre naturalu de a vedè figurăndu garanța intr’o Constituție votată sub influența partidului poreclitu Roșu.
Prospectu.
In locu de aspectu: cuvĕntu intrebuințatu cu o simplicitate beoțiană de unii scriitori de peste Carpați. Ex: Cămpia inflorită sau mai bine florelinte presentă cel mai frumosu prospectu!.. frasă care s’ar traduce in limba franceză: la campagne fleurie offrait le plus beau prospectus.
Acestu lapsus calami imi aduce aminte unu lapsus linguae al unui amatoru de neologisme care confundà totdeauna adjectivele respectivu și respectabilu. Elu d̦iceà de unu bĕtrănu că este respectivu și de unu atributu respectivu că este respectabilu.
Puțini muritori ilu ințelegeau; chiar elu insuși... ănsĕ erà mulțămitu!
Vĕd̦ută.
In locu de visită: unu altu Beotismu tot de peste munți care pe lăngă alte defecte mai are și pretenția naivă de a fi claru. Esemplu:
- ― Am făcutu o vĕd̦ută Doamnei X.
- ― Și ai vĕd̦uto?
Ba nu, căci se făcuse nevĕd̦ută cănd m’a vĕd̦utu viind in vĕd̦ută.
Ținută.
Traducere liberă a cuvĕntului francezu: tenue, adoptată pentru imbrăcăminte: mare ținută grande tenue; mică ținută, petite tenue; ținută gala, ținută neglesă, etc. Esempluri:
„Armata e ținută de a fi in mare ținută la paradă.
„O damă, in ținută de bal, e ținută a nu scoate mănușele
„cănd e ținută de mănă la contra-danțu. etc.
