ISTOR1ILE CIVILISATIUNEL
care vomu pute ajunge la ea este acea apucatit de Lazarus i Steinthal, basatI pe psichologie,
i anume pe psichologia popoarelor.
A. D. Xenopol. Obserroatiune: Unu rt:u cu neputincii de evitatu in publicarea unei lucrgri ceva mai lungi in o foae periodicli este tatiglinarea si despiirlirea MEM a unui totu, in buditi separate unele de altele prin intervaluri de timpu care, mai alesu la o lucrare sciinific, tae in spiritul cetitorului tot lirul ideilor. De aceea rugitmu pe cetitorul consciinciosu a nu-si formit nici o opiniune fie in bine, fie in fe'u, fitric a Unu 4 cetitu Inc/ odatti din inceputu lucrarea de fatti. eppplementu al lucrarei acesteia este acea publicatli in anul tilcutu de noi in aceastii foae, sub titlul : Cultura .Nafiotriti. Cone. Lit. An. II, No. 10--17.
ERAT E. In No. 16 p. 282 col. 1 linia 4 de josu, leapädtf nu. _id col. 2, Nota lin. 4 in locu de sistemu cet.siintomu., id id. lin. 9 in locu de observafiune cet. abstraefiune.
p. 283 col. 2, lin. 4 in locu de sufletul mare wise& cet. sufletele mari se naseu. p. 284 col 1 lin. 9 de josu Biserica dominatii invarti cet. Biserica dominant& inv&fd p. id. col. 2, lin. 3 in loon de eritici cet. eretici direetiune cet. disertatiune In No. 17, p. 293 col. 11in. 13 p. 296 2 9 instrueriune cet. deducfiune
.
. .
(Traduceri din H. Heine.)
AȘI VREA CA DURERILE MELE
Ași vrea ca durerile mele
Vărsate 'ntr'un singur cuvânt
Să le pot arunca, la vânturi
Să le ducă etern pe pământ!
Să-l poarte la tine, iubită
Cuvântul de chin si de foc
Să-l auzi în ori și ce oră
Sa-l auzi în ori și ce loc.
Și pentru repaosul nopții
Când ochii abia ai închis
El are să te urmeze
Și pân'în adâncul tău vis.
ȘI DE-ARU CUNOASCE...
Si de-aru cunoasce florile toate Cat al meu sufletu a patimitu, Cu mine-ar plange ele 'ntristate S'aline chinul nemarginitu!
De-aru aflâ blanda privighitoare Cat a fostu chinul mare si greu Ar soptl blanda dulce cantare Ca să console sufletul meu.
Si de-ar cunoasee a mea durere Stelele mandre, atm fi venitu Din cern sa-mi dee o mangaere, S'aline-unu sufletu de dont muncitu.
Dar eine poate ceva sA seie? Una eunoasce durerea-mi grea S'acea eu maim ei de crugie A ruptu ea insa-ci inima mea.
