Pagină:Coșbuc - Fire de tort (1898).pdf/8

Această pagină a fost validată

— 8 —

Afară-ĭ vînt și e ’nnorat,
Și noaptea e târzie;
Copilele ți s’aŭ culcat —
Tu, inimă pustie,
Staĭ tot la vatră, ’ncet plângênd:
E dus și nu maĭ vine!
Ș’adormĭ târziŭ cu mine ’n gând
Ca să visezĭ de mine!