e de o potrivă cu 8 franci. Să presupunem că Să presupunem că suma de cinci franci este egală cu 5 ceasuri de muncă în cari își reproduc valoarea. Să presupunem acum că un capitalist a tocmit la fabrică un muncitor plătindu-i cinci franci. Acest om poate lucra mai mult de cinci ceasuri, de pildă 12. Capitalistul se folosește de această însușire și-l pune de muncește 12 ceasuri, dintre cari în 5 reproduce valoarea muncei sale și în celelalte 7 produce o valoare pe care o bagă capitalistul în buzunar și pentru care nu dă nimic lucrătorului. Valoarea produsă în acele ceasuri de muncă adăugate peste cele trebuitoare ca să reproducă valoarea muncei (salar), se numește plus-valoare.
Expunerea socialismului științific făcută aici arată cum înțelegem și cum trebue să fie înțeleasă revoluția. Evoluția înceată a omenirei și mai ales cea economică schimbă temeliile materiale pe cari trăește societatea, relațiile de putere între clase. Dar în toată vremea acestor schimbări încete formele politico-sociale rămân pe loc și prin urmare trebue să vie vremea când ajung la o ciocnire cu baze materiale, cu relațiile de putere înoite și atunci formele politico-sociale se vor sfărâma și vor fi înlocuite prin alte forme politico-sociale corespunzătoare cu bazele materiale noui. Așa de pildă era feudală, cum am văzut, a fost nimicită pas cu pas de către evoluția înceată a producțiunei, care din individuală se face tot mai colectivă, prin creșterea neîncetată a puterei materiale a clasei a treia, a clasei burgheze, așa că înainte de revoluția cea mare temeliile materiale (mai ales forma producției) cât și relațiile de putere între clase erau schimbate (și anume atunci în folosul clasei burgheze). Se înțelege dar că formele noui sociale au venit de s’au ciocnit cu formele vechi și le-au zdrobit. Câte odată ciocnirea se întâmplă înainte de vreme, așa încât bazele materiale ale societăței nu-s schimbate îndestul pentru a sfărâma forma veche politică și socială. Asemenea revoluții sunt prea timpurii și nu pot sfărâma formele vechi; așa a fost revoluția dela 1848 (în Iunie) când s’a răsculat proletariatul și tot astfel cea dela 1871 la Paris, pentru că evo-
