Sari la conținut

Pagină:Ce vor socialiștii (C. Dobrogeanu-Gherea, 1944).pdf/62

Această pagină a fost verificată
60

FAMILIA

Altă întocmire socială care de bună seamă se face și despre a cărei schimbare face burghezimea zgomot asurzitor, este „familia”. Distrugerea familiei este una din învinuirile obișnuite ce ni se fac. Să spunem deci două trei vorbe și despre familie. Această întocmire a trecut în timpul desvoltărei omenirei prin multe faze. Fără să mai vorbim despre cele mai vechi chiar monogamia a suferit dela ivirea-i și până acum destule prefaceri paralele cu schimbările temeliilor materiale ale societăței. Familia fiind embrionul societăței, într’însa vedem toate contrazicerile și toate anomaliile societăței întregi, după cât și în embrion se văd începuturile membrelor organismului viitor. Dacă luăm cele trei forme sociale despre cari am scris (robia, servajul și salariatul), vom vedea că familia s’a schimbat odată cu trecerea societăței dintr’o fază în alta.

In antichitate, în era robiei, baza familiei era robia, nevasta și copiii erau robii capului de familie, care putea să facă din femee și copii orice ar fi vrut ca și din robi. In familia patriarhală din vârsta de mijloc, din această epocă nu avea atâta putere asupra femeei și a copiilor, după cum nu avea nici asupra servilor. Alături cu legăturile de autoritate s’au desvoltat și cele sentimentalo-religioase, care idealizau despotismul soțului și al tatălui, adică tocmai cum se întâmplase și cu relațiile între stăpâni și servi. Burghezimea sfărâmând servajul și autoritatea feudală, a distrus de asemenea legăturile autoritare patriarhale din familie, rupând totodată și vălul sentimentalo-religios ce le acoperea.

Femeea roabă în era robiei, servă în cea feudală, ajunge un fel de salariată liberă de altfel, dar într’o stare analoagă cu a proletariatului, și în general cu a claselor inferioare.

Intre membrii familiei se statornicesc relații burghezo-capitaliste. Membrii familiei nu mai sunt legați prin autoritatea părintelui, ci prin interese bănești — zestre, moștenire, etc. Iubirea ajunge o marfă, care se vinde în piață cu preț hotărit, cu tarif, după legea ofertei și a cererei. Interesul bănesc neputând fi legătură destul de tare, familia burgheză este adevărat convențională, pentru ochii lumei, iar în adevăr femeile se mângâie cu