interese, legi, ocârmuiri, vămi deosebite, s’au contopit într’o nație și o țară, cu guvern, cu legiuiri omogene, cu interes național de clasă domnitoare și cu o singură linie de vamă.
„In mai puțin de o sută de ani ai domniei sale, burghezia a creat niște puteri producătoare mult mai mari, mult mai mărețe decât toate cele născocite de generațiile trecute luate la un loc. Supunerea puterilor naturei, mașinile, întrebuințarea chimiei la agricultură și industrie, vapoarele, drumurile de fier, telegrafele electrice, exploatarea unor țări întinse ale globului, întrebuințarea apelor pentru plutire, populații întregi eșite ca din pământ… In care din veacurile trecute ar fi putut cineva presupune că asemenea puteri productive se ascund înlăuntrul muncei sociale?
„Să prescurtăm cele zise. Mijloacele de producțiune și comunicație cari au fost temelia domniei burgheze, au avut începutul încă în societatea feudală. La un grad oarecare de desvoltare a mijloacelor de producțiune și comunicație, condițiunile de producție și de schimb ale societăței feudale, adică organizația feudală a agriculturei și industriei, într’un cuvânt relațiile economice feudale, ajunseră necorespunzătoare cu puterile productive născocite. Aceste relații împiedecau producțiunea în loc de a o ușura; îi erau lanțuri. Trebuia să piară și au fost răsturnate.
„Locul lor l’a luat concurența liberă și întocmirea politică și economică corespunzătoare ei, domnia politică și economică a burgheziei”[1].
E cu neputință să caracterizezi mai tare și mai drept toate acele colosale schimbări ce a făcut burghezia în omenire. Mișcându-se pe temeliile burgheze, societatea a produs puteri cari din ce în ce se fac mai nepotrivite cu organizația de astăzi. In sânul societăței burgheze s’a desvoltat acel prunc al viitorului care va naște din societatea de acuma… Despre societatea burgheză modernă se poate zice, cu mii de perifraze, aceleași lucruri ca și cele zise de genialii reprezentanți ai socialismului științific despre societatea feudală, adică: „După ce ajung la o desvoltare oare care, mijloacele de producție, de comunicație și de schimb, condițiunile în cari se fac producțiunea și schimbul în
- ↑ Manifestul Comunist al lui K. Marx și Fr. Engels.
