polite. Pentru marea mâhnire a reacționarilor, burghezia a făcut ca industria să nu mai fie națională. Ramurile vechi de producțiune națională s’au sfărâmat ori se sfărâmă pe fiecare zi și se înlocuiesc prin industrii noui, a căror introducere e chestie de viață ori de moarte pentru toate națiile civilizate, se înlocuesc prin industrii cari lucrează nu numai materii locale, ci chiar aduse din țări foarte depărtate. La rândul lor, productele fabricate se consumă nu numai în țara aceea, ci în toate țările din lume. Trebuințele vechi, cari se îndestulau cu productele locale, s’au schimbat și cer productele țărilor celor mai îndepărtate și ale climatelor celor mai deosebite. Vechea izolare națională, mulțumirea de sine, sunt înlocuite prin schimbul cel mai felurit și mai întins și prin atârnarea popoarelor unele de altele. Acest schimb se întinde și asupra productelor muncei intelectuale. Fructele muncei intelectuale ale unei nații ajung avere comună. Izolarea națională se face din ce în ce mai cu neputință și din mai multe literaturi naționale, locale, se alcătuește o literatură universală.
„Prin îmbunătățirea repede a mijloacelor de producțiune, cu ajutorul mijloacelor de comunicație perfecționate, burghezia împinge pe calea civilizației toate popoarele, chiar pe cele mai barbare. Eftinătatea mărfurilor este ca o artilerie grozavă în mâinile ei; cu dânsa sfarmă zidurile chinezești și ura cea mai înfricoșată a barbarilor împotriva străinilor. Burghezimea silește pe toate națiile să întrebuințeze mijloacele burgheze de producțiune, altfel sunt amenințate cu pieirea; ea le silește să primească așa zisa civilizație, adică să se burghezească. Intr’un cuvânt, ea crează o lume nouă după tipul și asemănarea ei.
„Burghezia a pus satele sub domnia orașului, a dat viață orașelor celor mari, a mărit populația orașelor aducând mulțime de săteni într’însele, desvățându-i de viața plictisitoare dela țară. Tot odată cu supunerea satelor, burghezia a pus și popoarele barbare și pe jumătate barbare în atârnare de cele civilizate; pe țărani i-a făcut supuși burghezilor, — pe Răsărit, Apusului.
„Burghezia tot mai mult și mai mult făcu să înceteze îmbucătățirea proprietăței, poporului și mijloacelor de producțiune, îndesi populația, centraliză mijloacele de producțiune și concentră proprietatea în puține mâini. Urmarea firească a fost și centralizarea politică. Provinciile neatârnate, abia legate între ele, cu
