deni unde a ajuns stăpânitoare, a sfărâmat relațiile patriarhale idilice, a rupt fără milă legăturile între servi și stăpâni și nu a lăsat între oameni altă legătură decât interesul și câștigul necunoscător de milă. Burghezimea a înecat în calculul egoist, patimile, visările religioase și entuziasmul orășenilor. Burghezimea a prefăcut în valoare de schimb demnitatea omului și în locul tuturor libertăților a pus una singură, lipsită de orice idealism, libertatea comerțului. Intr’un cuvânt, ea a înlocuit despoiarea mascată de înșelăciuni religioase și politice, prin despoiarea fățișă, goală, nerușinată.
„Burghezia a desbrăcat multe ramuri de muncă de aureola poetică. Doctorul, juristul, preotul, poetul, învățătorul au ajuns salariații ei. Burghezia a rupt de pe relațiile de familie vălul gingaș al sentimentului și le-a schimbat într’o chestie de interes bănesc.
„Burghezia a zguduit trândăvia caracteristică a vârstei de mijloc, așa de dragă și până astăzi reacționarilor; a arătat ce roade poate aduce munca neodihnită. Minunile artei burgheze se deosibesc în totul de piramidele din Egipt, de apeductele romane și de templele gotice! Intreprinderile burgheze sunt mai colosale decât emigrarea popoarelor și decât cruciadele.
„Burghezia nu poate trăi fără să pricinuiască neîncetat prefaceri în mijloacele de producțiune și în organizația acesteia, prin urmare și în toate relațiile sociale. Păstrarea mijloacelor vechi de producțiune a fost dimpotrivă întâia condiție de existență pentru clasele domnitoare de mai înainte. Reformele ce se fac mereu în producțiune, zdruncinarea neîncetată a relațiilor omenești, mișcarea și nesiguranța veșnică, deosebesc această societate de cele vechi. Toate relațiile statornice, împietrite după ideile și convingerile vechi se sfarmă, cele noui se par vechi înainte de a se așeza bine. Tot ce este lucru de casă, stătător pe loc, ce e sfânt se pângărește și oamenii, în sfârșit, înțeleg că trebue să privească lucrurile în față, să înțeleagă relațiile lor reciproce și felul adevărat al vieței.
„Pentru a-și vinde productele din ce în ce mai multe, burghezimea cutreeră lumea întreagă. Trebue să intre, să prindă rădăcini și să fie pretutindeni.
„Prin exploatarea pieței universale burghezia a schimbat producțiunea și consumațiunea tuturor țărilor, făcându-le cosmo-
