crători nu erau slobozi, erau servii feudalilor. Desființarea servajului era deci de asemenea trebuitoare pentru întemeierea unor astfel de ateliere perfecționate. Mai departe, atelierul nostru producând mulțime de stofe, trebuia să le schimbe și să aducă pentru dânsele materii prime, hrană și alte lucruri de nevoe pentru lucrători; atelierul lucrând pentru schimb ar fi trebuit ca și altele să lucreze tot pentru acelaș scop. In vârsta de mijloc însă, cum am zis, lucra mai mult fiecare pentru sine. O familie lucrătoare își îndestula singură mai toate trebuințele. Lipsa căilor de comunicație, vămile, monopolurile făceau de asemenea cu neputință existența unui astfel de atelier. Deci această născocire genială, acest atelier, nu putea să se întemeieze câtă vreme erau corporațiile, servajul, munca pentru consumare și nu pentru schimb, vămile, monopolurile, lipsa și nesiguranța drumurilor, într’un cuvânt toate bazele organizației sociale din vârsta de mijloc, de vreme ce aceste baze erau în contrazicere desăvârșită cu introducerea unei astfel de perfecții. Dar ce înfățișează atelierul nostru perfecționat? Ne înfățișează un progres către care a mers omenirea și care s’a realizat sub altă formă socială, sub forma burgheză, el înfățișează colectivizarea muncei, adică o formă de producțiune în care o mulțime de oameni lucrează în comun cu scop de a produce; înfățișează un progres mare în împărțirea muncei, atât în sânul lui cât și în nația întreagă; înfățișează progresul cooperațiunei, într’un cuvânt progresul material al omenirei. Formele sociale ale societăței din vârsta de mijloc, cu totul dușmane realizărei unui astfel de atelier, formele cari îl făceau cu neputință, erau deci dușmane progresului producțiunei, colectivizării producțiunii, împărțirii muncii, cooperațiunii și desvoltării schimbului; într’un cuvânt formele sociale ale societăței din vârsta de mijloc erau dușmane progresului material și economic al omenirei. Iată de ce aceste forme trebuiau să se schimbe în altele, trebuiau să piară și au și pierit. Toți factorii cari, într’un chip ori în altul, ajutau progresul material al omenirei, stricau formele sociale ale acelei ere.
Toate născocirile și instituțiile cari înmulțeau producțiunea, îmbunătățirea căilor care ușurau schimbul, perfecționarea banilor și creșterea comerțului, care ajuta schimbul, și prin urmare și îm-
