tunci. El trăia întocmai cum trăise tatăl său și bunicul său relațiile între dânsul și proprietar erau hotărîte, statornice, și dacă n’ar fi fost în societatea feudală alți factori sociali, alte clase, de sigur că feudalismul ar fi trăit până acum în Europa și aceasta ar fi un fel de Chină apuseană.
Să trecem acuma dela sate la orașe. Să luăm orașele din timpurile feudale și anume după ce au ajuns la oarecare desvoltare. Industriile se grămădeau în orașe. Producțiunea se făcea de bresle (corpuri de meserii). Stabilimentele industriale erau foarte mici, erau proprietatea individuală a meșterilor și într’însele lucrau înșiși meșterii împreună cu câteva calfe. Pentru a da statornicie producțiunei, pentru a nu da loc la zguduiri în producțiune și schimb, pentru ca să nu se producă mai puțin ori mai mult decât trebuia, se întemeiase pentru fiecare meserie o breaslă, se hotărîse aspru ce și cât să producă dintr’însele, se hotărîse câți lucrători să ție fiecare maistru, etc.[1]. Asprimea cu care mărgineau ce trebuie să facă fiecare breaslă, de multe ori era vrednică de râs. Acei ce țeseau pânza, n’aveau voie să și-o boiască; cei ce făceau cuțite n’aveau voie să facă mânere; cei ce făceau cuie, n’aveau dreptul să le bată la locul lor. Tot asemenea măsuri se luaseră și pentru trecerea dela o meserie la alta, pentru primirea lucrătorilor, pentru câștigarea numelui de maistru, etc. La țară producțiunea pentru consumare și la târguri piedici puse producției industriale împiedecau desvoltarea schimbului. Acest schimb de altminterea era împiedicat și de mulțime de monopoluri feudale, de mulțime de bariere și de vămi, cari cuprindeau țara ca într’o rețea și prin care marfa trecând trebuia să plătească atâta, că până ce ajungea la locul unde o duceau, se scumpea groaznic. Aici trebue să amintim tâlhăriile, jafurile feudalilor, care de multe ori luau toată marfa, nemulțumindu-se numai cu partea căpătată numai prin vămi; să nu uităm lipsa de drumuri ori reaua stare a celor ce erau. Din toate acestea urma că schimbul era aproape cu neputință. Iată în câteva cuvinte caracterele organizației economice a societăței feudale. Această orga-
- ↑ Răamășițe, survivances, precum zic francezii, se găsesc și acum la câteva corporații de meserii din Anglia. Așa de pildă, Briklayer Asociation etc. Vezi P. de Rouziers: Le Trade Unionisme. Paris, 1897.
