lei specială, care constă în elaborarea acelor abstracții pe cari le numim cugetări și-n determinarea conștientă a voinței, pentru a o deosebi de acțiunea specială a vieței animale, care constă în fenomenele senzibilităței, iritabilităței, mișcărei voluntare, și de acțiunea specială a vieței vegetale, care constă în fenomenele nutriției. Dar toate aceste trei acțiuni, ca și acțiunea mecanică, fizică și chimică a corpurilor neorganice, sînt tot materiale : fie care-i în acelaș timp și-un efect material și-o cauză materială. Nu există alte efecte și alte cauze nici în lumea noastră, nici în nemărginire. Numai materialul există și spiritualul ieste produsul lui. Din nenorocire, aceste cuvinte materie, material, s’au format la o vreme cînd spiritualizmul domina nu numai în teologie și-n metafizică, ci char în știință, ceea-ce făcu să se creeze sub numele de materie o idee abstractă și cu totul greșită a ce-va care ar fi na numai străin, ci cu totul opus spiritului. Și negreșit feliul acesta absurd de-a privi materiea i-acela care precumpănește și a-zi, nu numai la spiritualiști, ci chiar la mulți materialiști. De aceea multe spirite conteporane resping cu groază acest adevăr,-cu toate astea netăgăduit, că spiritul nu-i alta de cît unui din produsele, de cît unaMin manifestările aceea ce numim materie, Și într'adevăr, materiea, luată în abstracțiea iei, că ființă moartă și pasivă, n’ar putea să producă nimic, nu mai vorbim de lumea animală și intectaală, dar nici în lumea cea vegetală.
