care nu îndrăznim a le reproduce… și unde? în Ateneu, o instituțiune burgheză menită a revărsa cultura și moralitatea în societate, iubire sfântă în familie pentru religie, națiune și țară”.
Dacă o mică parte numai din cele puse în gura conferențiarului de gazeta apărătoare a familiei și religiunei ar fi fost exact reproduse, desigur că îndrăznețul conferențiar ar fi fost pe loc pedepsit pentru necuviința lui de către toți intelectualii burgheziei gălățene, prezenți împreună cu familiile lor la acea conferință. In realitate opera de infiltrațiune a teoriilor socialiste își făcea drumul ei în intelectualitatea gălățeană.
Rând pe rând se alipiau mișcării socialiste elemente noui.
Intre conducătorii militanți în afară de vechii socialiști: Zamfir Filotti, N. Damian, Ștefan Tatovici, intră în cadre: Theodor I. Thenea avocat (actualul șef al liberalilor din Galați), M. Pastia institutor, C. Z. Buzdugan avocat, D. A. Țăranu supleant la tribunal, eliminat din magistratură pentru ideile lui socialiste, Gr. Guțu, profesor la liceu, Ștefan Mușat șef mecanic al Docurilor, N. Bulighin șef al depoului C. F. R., G. Mavromati avocat. Fără să se manifesteze, dar simpatizând și ajutând cu sfaturi și bănește mișcarea, câțiva ofițeri din marina militară precum: căpitan Cezar Boerescu actual director al Societăței maritime „România”, locot. Ionescu-Gutui, locot. N. Ionescu-Johnson (actual director al S. M. R.), locot. Eugeniu Botez (actualmente comandor, cunoscut ca scriitor sub numele de Jean Bart), locot. Negru (mai târziu comandor), căpitanul Atanasiu, căpitan mecanic Gheorghiu, locotenent medic în marină Vasile Buzoianu. In genere între ofițerii din marină mișcarea socialistă avea foarte multe simpatii. Unii dintre ei au avut chiar neplăceri dela autoritățile militare superioare din această pricină. Această simpatie își avea explicațiunea ei logică. Ofițerii din marina militară prin călătoriile lor în străinătate cu vasele noastre de război (unii își făcuseră chiar studiile în școlile de marină din Franța și Italia) veniseră în contact cu stările de lucruri din țările occidentale. Avuseseră deci prilejul să privească stările dela noi sub un alt unghiu decât camarazii lor din alte arme.
***
