In cursul anului 1892 continuă și se desvoltă acțiunea de organizare internă și de propagandă. Se reînființează „Cercul Studiilor Sociale”.
In cursul anului 1893 Clubul muncitorilor din București desfășură o mare activitate.
Serbarea de 1 Mai muncitoresc capătă la București (ca de altfel și la Galați și la Craiova) un aspect în adevăr grandios pentru timpurile acelea. Peste 5000 de manifestanți pe stradă cu drapelele roșii, 15 societăți afiliate cu drapelele lor, o mulțime de pancarte cu diverse inscripții: „Vrem votul universal”, „Vrem 8 ore de muncă”, „Vrem repausul duminical”, „Jos legea expulzărilor”, etc, etc., peste 10.000 de participanți la grădina unde se țineau discursurile, prezintă mișcarea sub adevăratul ei aspect impunător.
Propaganda începută între femei duce la înființarea în luna Iunie, a societății „Ajutorul” a femeilor.
In cursul anului 1893 în Octombrie se reiau conferințele publice. La tribună: I. Nădejde, A. Bacalbașa, C. Mille, Zamfir Filotti, Traian Demetrescu (Tradem), C. Dobrogeanu-Gherea, I. L. Caragiale, V. G. Morțun, Al. Ionescu, Al. Georgescu, Al. Cantili, D. Dulceanu-Züssmann, G. Niculescu, S. și H. Sanielevici, C. D. Anghel, Al. G. Radovici și alții.
La 10 Octombrie 1893 se ține în sala Dacia o întrunire în adevăr grandioasă pentru obținerea repausului duminical.
La 2 Ianuarie 1894 se produce o achizițiune foarte însemnată pentru partid, prin afilierea la el a societății „Colosul” a mecanicilor, în care este ales ca președinte de onoare deputatul V. G. Morțun.
La 8 Ianuarie 1894, ca rezultat al unei vii agitații pentru votul universal, se ține o mare întrunire publică în sala Dacia, la care iau cuvântul: A. V. Beldiman, Al. G. Radovici, I. Nădejde, C. Mille, V. G. Morțun și Anton C. Bacalbașa.
La 7 Maiu 1894 clubul s’a mutat într’o sală mai încăpătoare: în etajul de sus al Băilor Eforiei.
Sala era foarte mare… dar tocmai acesta era un neajuns: se cerca pentru o astfel de sală, un mobilier potrivit. Și clubul muncitorilor era destul de sărac și mobilierul său și mai sărăcăcios.
Această mare dificultate a fost — din fericire — rezolvată printr’o danie neașteptată. Bătrânul Al. V.
