ivea o chestie mai grea era rugat să se manifesteze, concursul lui având o înaltă valoare morală. Nu e de mirare deci că i s’a cerut o conferință spre a cuceri pătura cultă în acțiunea pentru ziarul zilnic.
De când Gherea și-a ținut conferința, până în momentul de față, împrejurările au suferit schimbări importante și multe din considerațiunile lui de atunci nu vor mai fi valabile azi. Dar tocmai pentru a prezenta cititorului starea de atunci a presei noastre, astfel cum o constata Gherea, cred necesar să reproduc rezumatul conferinței lui, rezumat publicat în ziarul săptămânal socialist „Munca” din 16 Octombrie 1894:
„S’a vorbit mult despre gazeta zilnică, în cât o mare parte din cele ce voiu spune azi, vă sunt cu siguranță cunoscute. Astfel s’a vorbit că o gazetă zilnică socialistă e un admirabil mijloc de propagandă socialistă, e o armă de luptă practică, e un steag împrejurul căruia se vor strânge luptătorii. Vi s’a spus de sigur că și mai însemnată e menirea gazetei zilnice prin faptul că ea va trata și limpezi toate chestiile sociale practice zilnice, din punctul de vedere al socializmului științific, al intereselor muncitorimei. In sfârșit o gazetă zilnică odată ce va reuși, va fi chiar o bază solidă financiară pentru partidă. Mai puțin însă s’a stăruit asupra gazetăriei noastre politice în general și asupra rolului gazetei zilnice socialiste față cu această gazetărie. In special voiu spune deci câteva cuvinte în această chestie.
Ceeace caracterizează gazetăria politică la noi e lipsa de seriozitate și de autoritate politică.
Gazetăria noastră n’are mai de loc influență asupra afacerilor statului, nu e de loc băgată în seamă de oamenii politici; gazetarii, cu câteva excepții onorabile, sunt recrutați dintre băieți ce n’au putut să sfârșească studiile, din tineri fără cultură, lipsiți de orice autoritate politică și socială. Câțiva ziariști mai serioși, se plâng, ei înșiși, de această lipsă de trecere și autoritate.
In străinătate însă, în țările civilizate, gazetăria e o mare putere politică, e în adevăr a patra putere în stat, iar ziaristul este un om cu autoritate, față cu oamenii statului, cari ei înșii foarte des sunt ziariști.
