dacțional cât și cel administrativ se schimba foarte des: fiecare venea să-și dea contribuția de muncă numai în ceasul pe care, întâmplător, îl putea zmulge ocupațiilor proprii. Ordinea și continuitatea sufereau cumplit. Cu toate acestea, în 1894, printr’o nouă sforțare, s’a scos și un supliment lunar de propagandă pur culturală, sub titlul „Munca literară și științifică”. Suplimentul era pus sub direcția lui C. Popescu, pe atunci student, foarte cunoscut mai târziu sub numele de dr. C. Popescu-Azuga. La hebdomadarul politic „Munca” au scris toți intelectualii cari aveau deja vechime în mișcare; de asemenea au debutat acolo mai mulți tineri, printre care citez pe frații Simion și H. Sanielevici, profesorul de azi C. Parhon, C. Z. Buzdugan, Const. Graur, Jean Bart, Vasile Pop, S. Grossmann, St. H. Streitman, Dim. Ionescu (mai târziu profesor la facultatea de medicină și medic cu mare reputație), B. Librescu, astăzi medic și publicist la New-York. Tot în „Munca” pictorul Șt. Popescu și-a publicat primele desenuri: tablouri alegorice pentru numerele festive. Mihai Pastia a publicat în „Munca” povești delicioase, pline de fantazie și de vervă, cu subtil înțeles social; toată viața el a fost urmărit de dorința de-a le aduna în volum, dar împrejurările nu i-au îngăduit-o. Suntem convinși că volumul n’ar fi deplasat nici azi: valoarea documentară ar compensa ceeace timpul a putut să scadă din interesul literar. A scris la „Munca” și C. Stere.
Dar proporțiile pe cari începea să le ia mișcarea, făceau ca „Munca” să apară insuficientă pentru nevoia de extindere a partidului. Și atunci, în congresul al doilea, ținut în București în Aprilie 1894, s’a adus în desbatere chestiunea înființărei unei gazete zilnice.
Discuțiunea urmată în jurul acestei chestiuni a fost foarte amplă și interesantă. Pentru înființarea gazetei zilnice au vorbit: Al. Ionescu, I. Nădejde, Al. G. Radovici, G. Diamandi, Al. Georgescu, V. G. Morțun. Singurii cari au fost împotriva lansărei unei gazete zilnice a partidului au fost C. Mille și Filip Gesticone.
Se pune la vot propunerea lui Al. Ionescu formulată astfel:
„Congresul, după propunerea prietenului Al. Ionescu, în urma discuțiilor urmate, hotărăște aparițiunea ziarului cotidian. Obligă Consiliul general de a deschide liste de subscripții permanente pentru adu-
