erau înscriși în rândurile lui — simpatizau totuși din ce în ce mai mult cu tânăra mișcare socialistă.
A doua urmare a fost sădirea nouilor idealuri în sufletele tinerimii liceale și universitare.
Elevi din licee și studenți universitari, după ce au sorbit cu pasiune verbul revoluționar al conferințelor dela Cercul de studii și scrisul îndrăzneț din ziarul „Drepturile Omului”, au început a se întruni în mici comitete — desigur secrete — în scopul de a-și procura sau a-și împrumuta unii dela alții broșuri, cărți și jurnale socialiste.
Acțiunea socialistă se difuza deci lent dar sigur în mase intelectuale tot mai largi și în care predomina desigur, factura revoluționară.
Dintr’un asemenea Cerc — mai mult anarhist decât socialist — am făcut și eu parte, împreună cu Vasile Buzoianu. Iancu Radovici plecase la Paris, pentru studiul medicinii.
In cercul nostru mai erau pe cât îmi amintesc: Petre Herescu (încetat din viață ca medic foarte reputat în Capitală), profesor doctor N. Gheorghiu, actualul rector al Universității din București, Guguță Livezeanu de loc din Bacău, elev al școalei de Poduri și Șosele și un adevărat fenomen în matematici, P. Mușoi cunoscutul publicist anarhist și alții ale căror nume îmi scapă.
Grație acestor soiuri de nuclee revoluționare, propaganda socialistă se întindea din ce în ce în universitate, în anii 1886 până prin 1892. In anul 1891, după un apel apărut în ziarul socialist „Munca”, un număr destul de mare de studenți au hotărât alcătuirea unui Cerc de studii sociale, care a și luat ființă în București la 22 Decembrie 1891.
In Universitate s’au prezentat două prilejuri ca studenții socialiști să deie piept cu colegii lor burghezi și naționaliști.
Prima oară la congresul studențesc din orașul Botoșani în anul 1890. Studenții evrei erau excluși din congresele noastre. Desigur că nouă socialiștilor această deosebire între colegi, bazată pe considerațiune confesională, ne apărea ca profund nedreaptă și consideram că se făcea o sângeroasă jignire colegilor evrei. Așa dar la congresul din Botoșani noi studenții socialiști am propus o moțiune prin care cercam congresului să dea un vot pentru admiterea la viitoarele congrese și a colegilor evrei.
