roșie și cu inscripțiunea: „Cetățeanului C. A. Rosetti”. „Ziarul Drepturile omului” a fost depusă de Redacțiunea ziarului „Drepturile omului”.
In nesfârșitul cortegiu, care a condus Vineri 12 Aprilie rămășițele pământești ale celui ce a fost C. A. Rosetti la ultimul lor locaș, era așezată la loc de cinste (a XII-a) delegațiunea Cercului de studii sociale, având în frunte desfășurat și îndoliat steagul roșu.
Cu acel trist prilej s’a desfășurat pentru întâia oară în București steagul roșu ca emblemă socialistă.
Ce mândri călcam noi, cei tineri, sub cutele steagului roșu și cu câtă admirațiune dar și cu câtă gelozie priveam pe mândrul nostru stegar, care era C. C. Bacalbașa. Și când am ajuns la cimitir, redactorii ziarului „Drepturile Omului” au fost — după cererea expresă a familiei lui C. A. Rosetti — printre cei cari, pe umerii lor, au dus sicriul până la groapă.
***
Pentru a înțelege tendința și tactica mișcărei socialiste începută în București la Cercul de studii sociale „Drepturile Omului”, trebue să cunoaștem că inițiatorii și îndrumătorii acestei acțiuni erau tineri întorși din Paris și Bruxelles, unde fuseseră în contact cu mișcarea socialistă revoluționară din acele centre. Precum începuturile mișcărei socialiste din Iași au purtat câtva timp pecetea anarhistă imprimată de refugiații nihiliști ruși și basarabeni și mai în urmă a luat calea parlamentară și legalistă, tot așa începuturile mișcării socialiste din București au fost impregnate de spiritul anarhist și revoluționar, importat de tinerii intelectuali întorși în patrie din centrele occidentale.
Pentru a documenta acest caracter al mișcării socialiste în primii ani ai începuturilor ei, e destul să cităm câteva fapte.
E regretabil că conferințele ținute la Cercul de la sala Franzelaru nu au fost stenografiate și publicate. Puteau cunoaște și acei cari nu au asistat la ele tonul agresiv și factura direct revoluționară a acelor conferințe.
Dar un material concret a rămas totuși. Este colecția ziarului zilnic socialist „Drepturile Omului”.
Să spicuim din el câte ceva:
Dintr’un articol apărut în „Drepturile Omului” No. 6, An. I, 8 Februarie 1885:
