tuali; el a grupat în jurul său și a dat putință să se manifesteze un număr destul de impunător de scriitori, cari altfel stăteau modești în colțurile lor obscure. Pentru mișcarea incipientă ziarul „Drepturile omului” a constituit un factor foarte însemnat.
In Comitetele sale de redacție — variate cu mici modificări — găsim nume ca: C. Mille, I. Nădejde, Al. G. Radovici, Paul Scorțeanu, C. C. Bacalbașa, C. A. Filitis, Emilian A. Frunzescu, Al. Brăescu.
In calitate de colaboratori ai ziarului s’au perindat — unii în mod permanent, alții în mod sporadic — nume ca: C. Mille, C. C. Bacalbașa, C. A. Filitis, Sofia Nădejde, I. Nădejde, Emilian A. Frunzescu, Al. G. Radovici, D. P. Ionescu, Paul Scorțeanu, Mircea C. Demetriade, Christ. Costăchescu, Ștef. Valahu, Barbu Gănescu, Dimitrie D. Lupu, Lascăr Veniamin, D. A. Teodoru, Gr. Munteanu, G. Ionescu, I. Gherea, Gh. Frunză, Vintilă C. A. Rosetti, Anton Bacalbașa, St. Stâncă, Sache Petreanu și alții.
Peste un timp relativ scurt dela înființarea Cercului de studii sociale s’a ivit încă un prilej — un trist și dureros prilej — ca tânăra mișcare socialistă să-și exteriorizeze în chip public ființa ei.
In noaptea de 8—9 Aprilie 1885 s’a stins din viață bătrânul și neschimbatul democrat C. A. Rosetti.
C. A. Rosetti era considerat de conducătorii socialiști ca un premergător al lor și ca figura cea mai reprezentativă la noi în țară a democrației integrale.
Cercul de studii a crezut că-și îndeplinește o pioasă datorie cinstindu-l spre ultimul său locaș.
In No. 55 din 9 Aprilie 1885 ziarul „Drepturile omului”, îndoliat, vestește într’o mare manșetă pe pagina întâia în chipul următor moartea lui C. A. Rosetti:
In astă noapte la orele 2 jum., marele cetățean, ziaristul strălucit, luptătorul neobosit pentru drepturile poporului, omul politic consecinte s’a stins.
Pătrunși de cea mai adâncă durere în fața acestei morți, luăm haina întristării și a jalei împreună cu toți aceia pe care Rosetti i-a iubit și pentru cari a luptat”.
Ziarul „Românulu” de Joi 11 Aprilie 1885, enumerând coroanele depuse, scrie:
„Uă altă cunună de fag cu nu mă uita, cu panglică
