1) Trecera proprietăților Statului în stăpânirea comunelor.
2) Răscumpărarea treptată a proprietăților mari și trecerea lor la comune.
3) Desființarea tuturor dărilor indirecte și înlocuirea lor printr’un impozit progresiv. (Cetățenii al căror venit nu va trece peste 2000 lei pe an să fie scutiți de orice impozit).
4) Moștenirile care trec peste 10.000 lei să fie supuse la următoarele taxe: cele colaterale la 50%, cele în linie dreaptă la 30%; dacă o moștenire ar fi mai mare de 100.000 lei, tot cât trece peste această sumă să rămâe în folosul națiunei.
5) Deschiderea de credit tuturor societăților de lucrători cari s’ar forma pentru întreprinderi industriale.
6) Deschidere de credit comunelor rurale pentru a-și cumpăra unelte perfecționate de muncă, semințe bune, etc.
7) Toate lucrările Statului să fie date la grupurile de muncitori, când vor fi constituite.
8) Comunele rurale și cele urbane să ia asupră-le pregătirea ori aducerea lucrurilor numai decât trebuitoare cum este: pâinea, carnea, apa și luminatul, cu scop de a înlătura specula și scumpetea.
9) Comunele să răscumpere casele de închiriat și să le închirieze cu prețuri cari să nu treacă peste cheltuelile de ținere în bună stare și zidire din nou.
Odată îndrumați pe calea luptei politice și parlamentare și încurajați de succesul lui V. G. Morțun la Roman, socialiștii din Iași au început o vie propagandă pentru cultivarea masselor electorale — mahalagii plugari din Iași (Tătărășenii) — și prin aceștia între țăranii de prin satele vecine.
Evident că prin această acțiune nouă, socialiștii transplantau propaganda lor dela muncitorii industriali (care de fapt abia existau la lași) la muncitorii agricoli. Deveneau dintr’un partid socialist-colectivist industrial, un partid individualist-agrarian. Era evident o deformare a teoriei și practicei socialiste. In propaganda la sate nu mai putea fi vorba de teorii marxiste. Țăranilor trebuia să le vorbești de nevoia lor de pământ, de necesitatea ca să li se vândă moșiile statului, de impilarea ce aveau de suferit de pe urma marilor proprietari și arendași, a perceptorilor, a primarilor, de unirea lor spre a’și alege deputați, cari să le apere nevoile lor în parlament, de trebuința luptei ca să capete drept de vot direct. In acelaș timp țăranii erau îndemnați să fie ascultători de legi și de autorități și să nu se dedee la nici un fel de turburări, iar
