In ședința dela 17 Ianuarie 1889 socialiștii Nădejde și Morțun sunt acuzați că nu-și pun în acord principiile cu viața: la via celui dintâi și pe moșia celui de al doilea, oamenii sunt mult mai exploatați decât în întreprinderile similare ale altora.
Morțun răspunde. In ce privește exploatarea depe moșia lui, primește să fie întrebați țăranii. Via lui Nădejde nu merită discuție: sunt trei pogoane, pe care le stăpânește în tovărășie cu fratele său Gheorghe. Dar cu acest prilej Morțun face o declarație impresionantă, cu privire la averea lui proprie:
V. G. MORȚUN. — Din averea rămasă dela părintele meu, nu iau pentru mine decât numai ceia ce-mi trebuie pentru întreținerea mea; prisosința merge în gazete, în broșuri, în propagandă.
Declarația a impresionat, pentru că era adevărată, și toată lumea o știa. Dar Morțun ar fi putut să spuie că mai făcea și sacrificii de ordin pur cultural: de pildă, tot pe vremea aceea el editase poesiile lui Eminescu — lucru care pe atunci nu implica nici o posibilitate de câștig, ci pagubă absolut sigură.
Cât de pornit era parlamentul în potriva socialiștilor se vede și din invalidarea lui Morțun ca ales al colegiului III de Roman, invalidare repetată apoi și în persoana lui Lascar Veniamin, ales de acelaș colegiu. Astăzi, din citirea desbaterilor, se vede clar și precis că, în ambele cazuri, invalidarea s’a făcut în chipul cel mai arbitrar: dosarul nu prezintă nici un fapt care s’o justifice, absolut nici unul! Pornirea era însă atât de grozavă, în cât Morțun a putut să afirme de două ori dela tribuna Camerii, că guvernul pregătește o lege de excepție, contra socialismului, și guvernul n’a desmințit. Se făcuse un fel de acord al partidelor. In această privință Morțun spune, în ședința dela 14 Ianuarie 1889:
V. G. MORȚUN. — Constat ca dezbinarea care se iscase între dv., în zilele trecute, între dv. majoritate și minoritate, dezbinare care a mers până la învinuiri de trădare, până la vorbe grele, s’a sfârșit și că dv. v’ați înfrățit și potolit ca prin farmec, de îndată ce-a fost vorba de a se ataca socialiștii și socialismul.
Iar Mihail Kogălniceanu dă Camerii această informație precisă:
M. KOGĂLNICEANU. — De o bucată de vreme
