biletele candidatului lor, și, în cabină, a le pune pe acelea, în loc de a mai alege din cele date de președinte. Nu se face așa acuma? Mai mult, nu sunt atâtea mijloace practice pentru a vota, cum e în Belgia sau în America, mijloace cari nu cer știință de carte?
Apoi dacă nu știu țăranii carte, a cui e vina? A țăranilor ori a celor ce au cârmuit țara după vremuri Și dacă vom rămânea cu stăpânii de azi, apoi se vor mai lumina țăranii?
Ni se mai zice: „Țăranul nu e copt pentru treburile publice. Ii vor aduce sub-prefecții la vot ca pe niște turme necuvântătoare. Țăranii nici nu-și cunosc interesele lor, cum voiți să aleagă oameni vrednici de a cârmui țara?”
La aceasta răspundem că nici clasele stăpânitoare n’au dovedit multă capacitate în administrarea averei publice, nici fiecare membru al acestor clase în administrarea averei private. Clasele de sus s’au arătat nu numai neînstare de a-și face datoria, dar chiar neînstare de a înfrâna hoția cea mai nerușinată; sub ocrotirea lor se resfață cele mai nerușinate panamale.
Apoi dacă pe țăran îl pradă toți, dacă nu află nicăieri dreptate și deci e sărac lipit pământului, urmează de-aici că sărăcia îi vine de acolo că nu știe să-și administreze banii și averea? Lăsați-l în pace, nu-l prădați, dați arme să reziste concurenței străine și veți vedea cine știe a-și cârmui venitul muncei sale și cine nu. „Ii vor aduce suprefecții?” Asta o vedem acuma, dar când va fi să se adune la vot douăzeci de mii sau și mai mult de oameni, fiți siguri că nu vor putea subprefecții să facă ingerințe.
D. Fleva se teme că o dată ce s’ar da votul universal, un guvern neconștiincios ar sta pe veci la putere. Ne asigură că fiecare cetățean ar fi apucat de grumaji, ca mitropolitul, și călcat în picioare! Adică astăzi legea sfântă domnește în țară și legea electorală actuală mai e în stare a înfrâna poftele de despotism ale unui guvern oarecare!!
D. Fleva mai zice: „De ce nu mergeți acuma la alegerile de delegați, acolo e votul universal? De ce nu vă apropiați de țărani?” La asta răspundem că așa am făcut, tocmai noi socialiștii în acele județe în cari am lucrat. La Iași, la Roman, la Vaslui, etc., că la Iași și la Roman s’a reușit e știut și chiar în vremea din urmă d. Fleva singur a văzut ce fel de țărani au ales pe d. V. Kogălniceanu, unul din prietenii d-sale.
Dar munca propagandei la sate, nu numai că e grea din cauza tiraniei proprietarilor, sub-prefecților, etc., dar e și nerodnică, descurajatoare. Trebuie să muncești ani de zile, cu sacrificii uriașe, pentru ca să câștigi pe țărani și în cele mai multe județe numărul alegătorilor direcți va fi copleșitor și deci alegerea pierdută dinainte. Altceva ar fi când țăranii ar vota direct, atunci fiecare om politic ar fi nevoit să facă propagandă la sate, să câștige voturile alegătorilor și prin acest amestec al tuturor candidaților, țăranii s’ar trezi la viața politică. Ar lucra între dânșii conservatorii și liberalii, am lucra și noi, și în ogoarele arate în comun, am arunca sămânța adevărului, care negreșit ar încolți și ar da roadele cele mai alese pentru întemeiarea domniei dreptăței pe pământ.
Ce foloase ar aduce pe dată votul universal?
Ar fi o dreptate făcută claselor apăsate; țăranii ar fi adevărat cetățeni și patrioți; toate partidele vor căuta să sporească școlile; partidele vor căuta să facă reforme și alegerile se vor face pe baza programelor; socialiștii vor străbate’n parlament