„Comisiunea, însă, găsește că nu în răspunsul la Mesaj are loc cererea acestei reforme. Fără a prejudeca amendamentul d-lui Morțun și punctul din program cu privire la votul obștesc, Comisiunea respinge amendamentul”.
Atât de mare a fost în Cameră curentul pentru admiterea amendamentului Morțun încât Președintele Consiliului de miniștri, D. A. Sturdza, s’a crezut obligat să intervie în dezbateri. El a declarat:
„Că în adevăr Votul Universal e cea mai de seamă cerere a partidului, dar programul partidului liberal are o bază foarte largă, care privește nu numai prezentul ci și viitorul. Votul Universal se va realiza desigur în viitor, însă mai întâi trebue să-i pregătim terenul, să lucrăm pentru luminarea poporului.
„De aceea Camera va respinge amendamentul”.
***
De altfel propaganda în favoarea Votului Universal continua intens în toată țara, la diferitele întruniri publice pe care le ținea partidul muncitorilor.
La 8 Ianuarie 1894 s’a ținut în București în sala Dacia o grandioasă întrunire publică în favoarea Votului Universal. Au cuvântat: A. V. Beldiman, Al. G. Radovici, I. Nădejde, C. Mille, V. G. Morțun, A. Bacalbașa.
In anul 1894 Alex. Radovici își pune candidatura la Colegiul II-lea Ploești.
„Cu prilejul acestei candidaturi (spune raportul Consiliului general către Congresul al II-lea) s’a făcut un pas mare spre alcătuirea unei ligi pentru căpătarea Votului Universal. Fiindcă toate grupările democratice s’au unit pentru a susține această candidatură, dându-i tocmai această însemnătate, — de a fi o manifestare pentru căpătarea Votului Universal”.
Duminică 5 Martie 1895 se ține la Galați o Intrunire publică în favoarea Votului Universal și contra Legei expulzărilor.
Pe lângă oratorii locali au cuvântat încă: I. Nădejde, A. Bacalbașa și George Diamandy, sosiți anume din București.
***
In acțiunea lor pentru Votul Universal socialiștii au avut o răfuială publică cu N. Fleva, „tribunul poporului”.
