Sari la conținut

Pagină:Atanasiu - Mișcarea Socialistă (1932).pdf/13

Această pagină a fost verificată
MIȘCAREA SOCIALISTĂ
13

a intra în clasă, Radovici, flancat de mine în dreapta și de Buzoianu în stânga — preumblându-ne pe un loc retras din marea curte a liceului — ne examina pe repezeală la materia la care aveam să răspundem în orele următoare de clasă. Să fi poftit să nu mulțumim cu răspunsurile noastre pe acel cu o fire atât de autoritară și mai ales atât de irascibilă, care era Iancu Radovici!

Și astfel se scurgeau zilele noastre liniștite, în acea atmosferă de caldă prietenie, de conștiincioasă îndeplinire a datoriilor noastre de elevi și de lentă inițiare în nouile orizonturi pe cari le deschidea mai mult inimei decât minței noastre, noua religiune de înfrățire între oameni, de mai multă dreptate și de un trai mai omenos pentru cei prigoniți de vitregia soartei.

***

Pentru ce am fost atât de subjugat de noua religie în care mă iniția Iancu Radovici și toate cărțile ce îmi dădea spre citire?

Pentrucă eram pregătit sufletește încă de copil să primesc sentimentele pe care mi le inculca noua știință a solidarității și a dragostei pentru cei mulți și nedreptățiți.

In casa părintească, de copil și până la vârsta de 15 ani când m’am dus la București ca să-mi continuu studiile liceale (orașul Galați pe vremea aceea nu avea decât un gimnaziu cu 4 clase), am crescut într’o atmosferă de admirațiune pentru faptele mari ale Domnitorului Alexandru Ion Cuza, ale sfetnicului său Mihalache Cogălniceanu și ale lui C. A. Rosetti. Cei doi dintâi, dezrobitorii țăranilor iobagi și desființătorii privilegiilor de clasă, cel de al treilea, democratul neînfrânt, mă impresionaseră profund. In casa părintească, niciodată candela aprinsă cultului acestor trei mari români, nu a fost lipsită de flacără.

Tatăl meu, Costache Atanasiu, își începuse cariera lui administrativă foarte de tânăr, ca funcționar la pârcălăbia de Galați, unde atunci era pârcălab colonelul Alexandru Cuza.

Când fostul său șef ierarhic, ajuns Domnul Principatelor-Unite, împreună cu președintele lui de consiliu, Mihalache Cogălniceanu, au făcut lovitura de Stat dela 2 Mai 1864 pentru împroprietărirea țăranilor