Pentru a lămuri și mai bine acest studiu social-comunist, autorii în prefața lor scrisă în 24 Iunie 1872 spun:
„Liga comuniștilor, o asociație internațională de muncitori, care în împrejurările de atunci, se înțelege că nu putea fi decât secretă, însărcină în congresul ținut în 1847 la Londra, pe subsemnații, cu compunerea unui program al partidei, amănunțit, practic și teoretic și menit să fie publicat…”
Acest manifest se termina cu următoarele fraze lapidare, care au rămas îndreptarul acțiunilor socialiste de pretutindeni pentru multă vreme:
„Comuniștii nu vor să-și ascundă vederile și planurile lor. Ei spun pe față că scopurile lor nu pot fi atinse decât prin răsturnarea silnică a oricărei alcătuiri sociale de până acum. Tremure deci clasele stăpânitoare înaintea unei revoluțiuni comuniste! Proletarii n’au de pierdut decât lanțurile. Ei au o lume de câștigat.
Proletari din toate țările, uniți-vă.
Karl Marx și Fr. Engels
Ion Nădejde era înainte de toate un om de știință. Poseda o vastă și solidă cultură în foarte multe și variate domenii. Pe de altă parte, el era — împreună cu C. Dobrogeanu-Gherea — un teoretician al mișcărei socialiste dela noi. Ca atare, Nădejde nu putea să nu pună la dispozițiunea și a socialiștilor, dar și a intelectualității burgheze, această mare operă a lui Marx și Engels. El deci a tradus-o în românește. Nădejde, însă, în anul 1893, era în plină aplicare a nouilor lui orientări tactice. Sclav al politicei de „cale legală” impusă de situațiunea specială socialo-politico-economică a țării noastre; apărător al nouilor orientări ale social-democrației germane bazate pe studiile recente ale lui K. Kautski și pe programul dela Erfurt, Nădejde nu putea să dea publicității acel manifest fără să provoace o desorientare și o tulburare în spirite. De aceia el — consecinte cu el însuși — într’un „Adaos” ce urma textul manifestului și sub propria lui semnătură începe cu aceste rezerve:
„Manifestul comunist e bun pentru studiu, nu pentru propagandă elementară (sublinierile sunt ale lui Nădejde). Pe cât de rău ar fi să nu-l avem tradus, tot pe atâta de rău ar fi dacă l-am lua ca îndreptătoriu astăzi și anume în România. Acuma trebue să ne fie călăuză alt manifest, explicarea programului dela Erfurt făcută de K. Kautski, iar manifestul comunist să-l studiem pen-
