CAP. IX
„CAZUL” CONST. MILLE
APRIGA POLEMICĂ DINTRE „LUMEA NOUĂ” ȘI „ADEVERUL”
SUBSTRATUL: TOT CELE DOUĂ CONCEPȚII
C. Mille a fost inadaptabil nouei tactice a partidului. El a fost în chip constant un izolat în partid. Potrivit educațiunii și temperamentului său, el a rămas un socialist individualist și revoluționar.
Deși în primele timpuri ale organizării partidului muncitorilor el a activat în cele dintâi rânduri ale conducerei — a fost președintele congreselor I și II și membru în Consiliul General — dar încet, încet a rămas un izolat în concepțiunea lui revoluționară, refractar oricărei concesiuni față de noua îndrumare a partidului social-democrat. O dovadă o avem în răspunsul dat de C. Mille unei propuneri formulate de un membru al Congresului al II-lea. Din broșura publicată ca dare de seamă a acestui Congres cităm:
ZUSSMANN: In darea de seamă a activităței generale din anul trecut găsesc că se zice cum că deoarece trecerea societăței la forma socialistă se va face de sigur mai întâi în străinătate și în urmă la noi, e de crezut că această trecere se va face la noi pe cale legală. Eu cred că nu trebue să facem proorociri și cu atât mai mult, cu cât cred că de astă dată trecerea va fi în acelaș timp la noi și în străinătate, precum există și la noi și în străinătate o mișcare a proletariatului. Cer deci eliminarea acestui pasaj din raport.
C. MILLE: Eu cred că Congresul nu are să aprobe nici să desaprobe raportul dat, el nefiind decât o părere particulară a Consiliului General.
O altă dovadă de desacordul între C. Mille și direcțiunea partidului în privința tacticei, am avut-o și eu personal.
