CAP. VIII
DOUĂ CONCEPȚIUNI TACTICE
SE CIOCNESC
CALEA LEGALĂ. — CALEA REVOLUȚIONARĂ
Am arătat în capitolele precedente că începuturile mișcării socialiste din București au fost profund impregnate de un pronunțat colorit revoluționar-anarhist.
Prin venirea în București a lui I. Nădejde din Iași și preluarea de el a conducerii mișcării, aceasta a fost fundamental revizuită și în locul ideologiei revoluționare extrasă din teoriile lui Karl Marx s’a instaurat ideologia „Căii legale”, a luptei politice în conformitate cu condițiile socialo-politice potrivite gradului de dezvoltare a țării noastre și conforme cu nouile teorii ale lui Karl Kautski și a programului social-democrat adoptat la congresul din Erfurt.
Această nouă lozincă adusă și aplicată cu toată vigoarea de I. Nădejde, cu sprijinul necondiționat al fruntașilor mișcării precum: C. Dobrogeanu-Gherea, V. G. Morțun, Al. Radovici și alții, s’a manifestat în chip impresionant în mai multe împrejurări.
Desigur că opera întreprinsă de Nădejde a fost excesiv de grea. A schimba ideologia cu mentalitatea unor propagandiști, cari au acționat timp îndelungat în tactica revoluționară, nu era un lucru tocmai ușor. Dacă totuși a reușit în această grea întreprindere e că a avut un sprijin de primă mână mai ales în C. Dobrogeanu-Gherea, care alături de Nădejde era teoreticianul mișcării.
Care erau în această privință părerile lui Gherea din vremea aceia?
Imi permit să reproduc aici o scrisoare pe care C.
