Noul ospiciu de alienați lângă București cu un plan și 6 tabele anexate/3. Referat adresat consiliului de miniștri
III.
REFERAT
ADRESAT
CONSILIULUI DE MINIȘTRI
IMPREUNA CU LEGEA SPECIALA
PENTRU
CLĂDIREA UNUI OSPICIU CENTRAL DE ALIENAȚI LÂNGĂ BUCUREȘTI
Domnilor Miniștri,
Ospiciul central și cel mai însemnat pentru alienați din țară este încă dela 1846, adăpostit în vechile clădiri ale fostei mânăstiri Mărcuța. Chiar de atunci s’a recunoscut și declarat că erà vorba de o așezare vremelnică, până se va înleznì Statul să clădească un nou ospiciu potrivit.
Această nouă clădire nu s’a făcut nici până astăzi.
De atunci, vreme de aproape 60 ani, neajunsurile au tot sporit; cu toate reparațiunile și micile adăugiri nu s’au făcut decât cheltueli, urcând costul întreținerii; iar răul fundamental—nepotrivirea vechilor clădiri,—a rămas, contrastând tot mai mult, cu progresele științei și cu instalațiunile similare din toate țările culte. Numărul bolnavilor internați a sporit e norm: din 160, câți erau la început, în 1895 ating țifra de 300 și în toamna anului 1905 se urcă la peste 700, așà în cât clădirea este departe de a fi încăpătoare și de a corespunde cerințelor higienice; iar bolnavii din cauza aglomerațiunii, sunt culcați pe jos și expuși la ivirea celor mai rele neajunsuri și epidemii.
Pentru remediarea acestei stări se impune clădirea unui ospiciu de alienați care să facă față tuturor cerințelor moderne, cum s’a clădit și ospiciul Socola de lângă Iași.
Ținând seamă de aceste fapte, Eforia spitalelor civile, sub președinția d-lui G. Gr. Cantacuzino, încă dela 1892, a făcut primul pas pentru aceasta și a obținut dela Stat, printr’un Schimb, autorizat de legea din anul 1893, un teren aproape de 120 hectare pe platoul sănătos dintre Filaret și Văcărești, întrunind toate condițiunile cerute, și l-a destinat ospiciului de alienați.
Studiile și sondagiile făcute au dovedit că are apa necesară și putința vărsării canalului în Dâmbovița, la vale de oraș. Architectul Eforiei depe vremuri, regretatul F. Xenopol, a fost însărcinat cu facerea planurilor, dându-i-se misiunea de a studià cele mai potrivite ospicii similare din Apus.
S’a adoptat sistemul pavilionar, pretutindeni recunoscut ca cel mai preferabil.
Proiectele de planuri există, cerând a fi modificate după cerințele mai noui și sporite, prin faptul că, numărul bolnavilor din vechiul ospiciu crescând enorm, viitorul ospiciu va trebui să cuprindă 1.000 bolnavi.
Costul acestei clădiri, împreună cu instalațiunile și mobilierul, va fi de lei 2.500.000.
Mijloacele de realizarea clădirii acestui ospiciu, așà de indispensabil, sunt următoarele:
a) În 12 Iulie 1904 s’a consemnat de Stat la Casa de depuneri lei 150.000 pentru acest scop din repartizarea excedentelor budgetare ale anilor precedenți;
b) În 1905, Decemvrie 21, s’a afectat de Stat, tot pentru acest scop, un credit de lei 200.000;
c) Eforia spitalelor va fi autorizată să contracteze în acelaș scop, la Casa de Depuneri și Consemnațiuni un împrumut de lei 300.000, de oarece cei 300.000 Iei, prevăzuți pentru clădirea unui ospiciu de alienați în legea împrumutului din 7 Aprilie 1897, s’au anulat întrebuințarea lor prin legea dela 11 Aprilie 1905.
Se înțelege că sumele necesare pentru plata amortizmentelor și ale procentelor acestui împrumut vor fi trecute de Eforie în fiecare exercițiu în budgetul special pentru administrarea ospiciului Mărcuța.
d) Restul de lei 1.850.000 se va plăti de Stat în anuități, pentru care s’au și prezintat mai multe oferte, în cederea construcțiunii ospiciului în termen de doui ani;
e) Caietul de sarcini și contractul vor stabili condițiunile de plată față cu lucrările executate.
S’au prezintat mai multe oferte în vederea construcțiunii întregului ospiciu, rămânând ca plata să se facă în anuități.
Statul va fi autorizat a tratà cu aceste societăți sau a contractà un împrumut la Casa de Depuneri și Consemnațiuni cum va crede mai nimerit pentru folosul fiscului și pentru buna desăvârșire a așezământului proiectat.
Cum după terminarea construcției ospiciul trebue, conform legii alienaților, să fie administrat de Eforia spitalelor civile din București, este nimerit ca și această instituțiune să aibă cunoștință de întocmirea planurilor definitive și să supravegheze, de comun acord cu Statul, execuțiunea construcției.
Clădirea acestui ospiciu ne mai putând suferi întârzieri și necesitatea lui fiind recunoscută de toți, s’a alcătuit alăturatul proiect de lege, pe care avem onoarea a vă rugà să bine-voiți a-l încuviința.
Ministru de Interne, G. GR. CANTACUZINO.
Director General, Dr. Obregia.