Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu

Jump to navigation Jump to search
Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu
de Mihail Kogălniceanu


Mare nedreptate se poate face a lăsa în tăcere pomenirea faptelor care cinevași în viață au săvârșit; iară cât pentru a lor calități, ori în ce parte fie, aceasta nu rămâne îndoială că acea persoană nu va putea iubi o laudă potrivită cu urmarea sa, că, precum a iubit a face, va iubi și aplauza lucrărilor sale. Asemene dreaptă judecată singur Hs. ne-o propune în două ziceri; cea intâi: "Cu ce măsură vă vor măsura, măsurați și voi lor" și a doua: "Vor învie cei ce au făcut bine întru moștenirea fericirii; iară cei ce au făcut rele, întru osânda vecinică". Apoi cu cât mai vârtos noi, oameni fiind, să nu păzim o așa sfântă dreptate? Eu, nefiind îngrijit despre aceasta, fără mustrare am alcătuit următorul Acatist, întru cinstea celui ce a vroit a se face vrednic unei asemene cuvântări. Începutul facem cu zicerea:"Doamne, răsplătește".

ACATIST[modifică]

Icosul 1[modifică]

Învingerile cele adese către pierzare vestindu-ți-se prin Îngerul cel purtătoriu de nedreptate și gata fiind în tot ceasul a le primi, nu te-a mustrat nici o datorie să nu întinzi crimele pe soarta compatrioților tăi; pentru aceasta după vrednicie auzi de la noi unele ca aceste:

Bucură-te, zid în care se sprijinesc relele nenorociților! Bucură-te, liman în care se oploșesc relele dureri ale osândiților! Bucură-te, Maică din care izvorăsc păraile cele otrăvitoare! Bucură-te, inimă care porți lăcomie de prisos! Bucură-te, suflet purure însetat de strâmbătățiri! Bucură-te, minte totdeauna neabătută spre obșteasca fericire! Bucură-te, electricitate care înrâurezi fără-de-legile amploiaților! Bucură-te, machină care prefaci minciuna în adevăr! Bucură-te, luceafăr ce întuneci lumina folosinței! Bucură-te, mare făcătorule de rele!

Condacul I[modifică]

Niciodată mai bine decât în parte-ți n-ai cugetat, și nici ai gândit a te face priitoriu obștescului bine, ca prin aceasta să-ți câștigi buna laudă a postului în care soarta te-a aruncat; deci a rămas numai un singur mijloc, lui Dumnezeu să strigăm Aleluia!

Icosul 2[modifică]

Mai înainte de întronare, abătându-ți cugetul către cele de față propășiri a feluritelor osândiri și ca pe Iuda favorizându-te norocul a te face vânzătoriu fericirii compatrioților tăi, gata suntem și noi spre mulțumire a-ți zice unele ca aceste:

Bucură-te, cela ce ți-ai înălțat numele spre obșteasca ocară! Bucură-te, cela ce primești hula drept cinste! Bucură-te, cela ce-ți speli caracterul cu sângele celor săraci! Bucură-te, cela ce amara cuvântare a norodului o bei cu plăcere ca pe un nectar!

Bucură-te, că, împietrit de iubire de argint fiind, nici o defăimare nu simțești! Bucură-te, că nici o hulă a meritului nu te abate de la urâtele tale fapte! Bucură-te, haos neputut a să împle cu toate averile poporului! Bucură-te, ghevghir încăpător a jăcuirilor! Bucură-te, cămară în care lucrurile răpite se păstrează! Bucură-te, lăcată care încui poarta norocirii noastre! Bucură-te, pecete pe care este scrisă litera mârșăviei! Bucură-te, mare făcătorule de rele!

Condacul II[modifică]

Cine va putea cuprinde sub poala hulei toată demoralizația ta, că, oricât ne vom sili în faptă și în izbândă, totuși nu cumpănește pe cât meritul cere căzuta răsplătire a călcărilor datoriei tale. Deci, dară, lăsându-te în judecata Creatorului, strigăm cu umilință lui Dumnezeu Aleluia!

Icosul 3[modifică]

De vom lăsa în părăsire acele ce-ți vădesc urmările mârșăviei tale, vom fi cu dreptul mai mârșavi și mai necunoscători a celor ce ne fac rău sau bine, deci, pentru ca în viitorime șezătorii pe scaunul tău să se ferească de a se face și ei părtași acestei cuvântări, strigăm cu însetare: Bucură-te, cauză al cărei efect stinge bucuria muncitorilor de pământ! Bucură-te, mană ce îndestulezi cu amărăciune pe cei atârnați de tine! Bucură-te, gata despărțitoriu dreptății celor slabi! Bucură-te, cela ce lași în necazuri pe cei despoiați! Bucură-te, că fără milă privești pe acei ce i-ai împlântat în durere! Bucură-te, că nici un ceas nu te-a lăsat cugetul a te face apărător drepturilor fraților tăi!

Bucură-te, cela ce ai mutat soarta celor din codri în palaturi înalte!

Bucură-te, că instrucțiile tale sunt mai vătămătoare decât săbiile hoților!

Bucură-te, cela ce ne-ai așezat obșteasca nevoie! Bucură-te, că ne-ai stins siguranța avutului, cinstei și a vieții noastre!

Bucură-te, mare făcătorule de rele!

Condacul III[modifică]

Întru ce vom mai fi nădăjduindu-ne, când în toată ziua îți aduci o nouă izvodire de rău și, în loc de a te preface, mai mult te înțelenești întru fără-de-legi; agiungă acum intâmplările și vie vremea a ne face și pe noi învingători, ca să strigăm lui Dumnezeu Aleluia!

Icosul 4[modifică]

De-ai simți cât este de frumoasă lauda gubernatorilor celor buni și de-ai cunoaște iarăși cât de înjositoare este a celor răi, poate că fără îndoială ai protimisi să-ți iei mai strălucitoare urmări. Însă pentru că însătoșirea iubirii de avere ți-a ponegrit moralitatea și cu greu este a ți se spăla rugina lăcomiei, primește fără drept de imputare unele ca aceste:

Bucură-te, învechitule în fapte rele! Bucură-te în răpire fără mustrare, întinatule! Bucură-te, pizmuitorul acelor ce caută adevărul! Bucură-te, cela ce te măgulești cu falsele bune-cuvântări a lingușitorilor!

Bucură-te, cela ce te legeni în leagănul celor de o sistemă cu tine! Bucură-te, că nu suferi în cuprinsul stăpânirii tale pe acei iubitori de dreptate!

Bucură-te, izgonitorule a celor ce-ți descriu vredniciile fără minciună! Bucură-te, cela ce îmbraci magarii în porfiră, iară pe oameni în harare! Bucură-te, cela ce legi la gâtul porcilor cinstiri și la al drepților lanțuri de fier! Bucură-te, cela ce întrunești în caracterul tău obiceiurile cele mai mârșave de la nord și miazăzi! Bucură-te, mare făcătorule de rele!

Condacul IV[modifică]

Nicicum osăbindu-te de dobitoacele care se îngrijesc numai pentru îndestularea pântecelui și sărac de fapte bune fiind, ce te putem numi mai mult decât un necunoscător a insuși dreptului și însărcinării tale; deci, ca asupra unui nevrednic spre bune urmări, strigăm lui Dumnezeu Aleluia!

Icosul 5[modifică]

Condacul V[modifică]

Întrucât ți-au lipsit persoane a te face vrăjmaș înaintirei împilatului cotun, ai dat prilej celor de o aplicație cu tine a îndeplini ticăloșia soartei cei mai înainte menite; deci, spre izbăvirea noastră, strigăm lui Dumnezeu Aleluia!

Icosul 6[modifică]

Spre mai mult a spori rodurile neomeniei tale și mai cu înlesnire a te sui pe treapta strâmbătățirii, tras-ai întru ajutorul tău pe acei ce i-ai deprins să fie vrednici sprijinitori osânditoarelor tale abuzuri; pentru aceasta împreună cu dânșii primește a auzi:

Bucură-te, munte ce umbrești pe cei făcători de rele prin politii! Bucură-te, Duh ce însuflețezi mărinima acelor tâlhari! Bucură-te, vreme ce încurajarisești aplecările jefuitorilor! Bucură-te, negură ce întuneci adevărul! Bucură-te, armă ce înfricoșezi pân' și deșteptarea celor deprinși a răbda!

Bucură-te, lopată care vânturi tânguirile ca pleava! Bucură-te, lipitoare ce sugi sângele fericirii norodului! Bucură-te, credinciosule întru neschimbare de aceea ce ai apucat! Bucură-te, cela ce mituirile le-ai sfințit astăzi ca o jertfă binepriimită. Bucură-te, piatră care nu te cioplește nici un fel de rezon! Bucură-te, osândă trimisă pentru păcatele noastre! Bucură-te, mare făcătorule de rele!

Condacul VI[modifică]

Toate cu vremea își iau schimbare, iară voi cei ruginiți în vicleșuguri nu vă mai prefaceți. Urmași ați fost totdeauna crimelor strămoșești și întru răutăți vă veți săvârși. Nici lumii bine nu v-ați deprins a face, nici lui Dumnezeu cu inimă curată a cânta Aleluia!

Icosul 7[modifică]

De-ai fi pogorâtor din neamul lui Iuda vânzătorul, totuși în urmă te-ai fi căit de urmarea cea mai crudă decât a lui, căci acela a vândut pe Hs., ce a fost omorât pentru adevăr; iară tu ai ucis pe singurul adevăr. Și cine din voi s-a arătat mai vrednic spre a căpăta răsplata cunoaște singur și primește de la noi astfeliu de urări: Bucură-te, cela care domnești între sfetnicii care pricinuiesc cangrena Nației! Bucură-te, care iscălești drăceștile socotințe! Bucură-te, șef care povățuiești banda călcătorilor de lege! Bucură-te, masă care ospătezi pomenitele nesățioase fiare! Bucură-te, hrană ce însetoșezi acei câini mușcători! Bucură-te, blândețe care zâmbești cu plăcere lingușitorilor! Bucură-te, magazin în care se specularisește soarta publicului celui osândit! Bucură-te, foc care mistuiește osândirile vinovaților! Bucură-te, molie ce nimicnicește lucrările sfintei pravile! Bucură-te, cela ce vinzi drepturile fraților la izgoniții de prin alte țări străine! Bucură-te, cela ce ți-ai uitat datoriile ce ai către noi!

Bucură-te, nevrednicule de bune fapte! Bucură-te, mare făcătorule de rele!

Condacul VII[modifică]

De-ai purta și în inimă-ți sentimentul Marcei, care ți l-ai intitluit, totuși n-ai rămâne în defăimarea care astăzi urmarea ta ți-au scris; pentru aceea nu te vei scuti de răspunderea răsplătitoare, măgulindute că și tu strigi lui Dumnezeu Aleluia!

Icosul 8[modifică]

Nu vei putea sub nici o închipuire a-ți găsi siguranție împotriva răspunderii, care ești datoriu, și, dacă tot aceste întâmplări te vor favorisi și în viață nu-ți va veni răsplătire, urmașii tăi tot vor fi nescutiți de dreapta judecată, a căreia hotărâre s-a încheiat în judecata adevărului, spre nădejdea celor ce strigă:

Bucură-te, cela ce ne-ai înstrăinat de dreptele moșteniri a suitorilor noștri!

Bucură-te, cela ce ne-ai făcut săraci de drepturile câștigate cu sângele strămoșilor noștri!

Bucură-te, cela ce ne-ai înjosit în privirea tuturor națiilor! Bucură-te, satană care tragi inimile de la frățeasca îndatorire! Bucură-te, fantomă ce îngrozești pe cei mici la suflet, să-ți fie credincioși!

Bucură-te, tun care sfarmi unirea fericirii! Bucură-te, metal ce otrăvești masa desfătării! Bucură-te, vrăjmaș ce izgonești pe prunci de la țâțele mumești! Bucură-te, dușman ce ai gătit amărăciune și celor încă nenăscuți! Bucură-te, cela ce împingi patria în ticăloșie, pentru îndeplinirea spurcatului tău interes!

Bucură-te, vicleanule voitor de rău! Bucură-te, că pentru a-ți înălța netrebnica ființă puțin și ne vei pune sub vecinicul giug al varvarismului! Bucură-te, hobot ce acoperi neînțelegerea norodului! Bucură-te, mare făcătorule de rele!

Condacul VIII[modifică]

Răutatea faptelor tale ades lovindu-ne simțirile, n-am putut niciodată a face lumii cunoscut, dar de tine totdeauna fiind nebăgate în samă și pentru a nu rămâne până în sfârșit neajutorați unim astăzi pentru a noastră izbăvire glasurile de cântare lui Dumnezeu: Aleluia!

Icosul 9[modifică]

Precum odinioară Diavolul s-a întins a risipi toate averile dreptului Iov, în neosebire și tu ai fost trimis de aceeași soartă; dar, aducându-ne aminte și privind la pildele ce nu prea târziu se întâmplă a răsplăti și că dreptul până în sfârșit nu piere și pagubele lui i se adaog întru sporire, nu lepădăm nădejdea în așteptarea pilduirii tale; iară pe tine după vrednicie te încununăm cu aceste laude: Bucură-te, cap ce ne porți pe cărările curselor de tine împletite! Bucură-te, povața fierilor ce ne sfâșie binele vieții! Bucură-te, duh ce insufli cu răceală înveștezitele flori ale patriei! Bucură-te, cela ce înghiți indestularea timpurilor! Bucură-te, piept de care este aninat ordinul văditoriu răutăților! Bucură-te, cununa blestemaților! Bucură-te, podoaba mânjiților de necurăție! Bucură-te, cela ce totdeauna iți indreptezi picioarele pe calea ticăloșilor! Bucură-te, vierme ce rozi rădăcina vlăstarului înaintitoriu publicului!

Bucură-te, cela ce întristezi inimile norodului! Bucură-te, mare făcătorule de rele!

Condacul IX[modifică]

Au nu-ți este în privire a acelor trecuți înalta slavă care pe pământ au avut, iară acum abia se pomenește numele lor, și aceasta dupre fapte care în priința obștească au săvârșit? Dar ție ce-ți rămâne după moarte? Negreșit, blestemul cel fără de număr de la toți aceia care cântă lui Dumnezeu Aleluia!

Icosul 10[modifică]

Nici datoria, nici răspunderea, nici dreapta răsplătire a lui Dumnezeu nu-ți poate muia inima din învârtoșarea iubirii de argint; socotește, dar, că împreună cu bogăție lași fiilor tăi ura spre moștenire și vor zice:

Bucură-te, Părinte pe care te-a silit lăcomia de ne-ai despărțit de dragostea fraților noștri!

Bucură-te, cela ce ne-ai făcut a clironomisi ocara! Bucură-te, pom a căruia roadă nici porcii nu o mănâncă bucuroși! Bucură-te, că ne-ai lăsat săraci de bune cuvântări și cu defăimări a trăi în lume!

Bucură-te, că înconjurați de năvodul ocărilor omenești ne-ai lăsat a trăi în ură pe pământ!

Bucură-te, că cu purtarea ta pe toți compatrioții ne-ai făcut în dispreț să ne privească!

Bucură-te, că asudând în veci nu vom putea spăla întinarea cu care ne-ai vopsit!

Bucură-te, că ne-ai sădit în adăpostul defăimării! Bucură-te, că pietre ne-ai născut, a măcina batjocurile urmărilor tale! Bucură-te, că fii de jefuitori purure vom fi numiți! Bucură-te, că roada faptelor tale, oricât ne vom sili, nu ne va fi cu putință a o șterge din aducerile aminte ale celor ce cu dreptul strigă: Bucură-te, mare făcătorule de rele!

Condacul X[modifică]

Nu lăsa în lipsă de a întrebuința minutele ce ți-au mai rămas pentru a-ți petrece în cugetare toate nelegiuirile și crimele ce ai făptuit, ca să te afli vrednic de dreapta și înfricoșata judecată ce ți se pregătește și neapărat te va sfărma împreună cu călăii tăi de fii! Nu lăsa de a lua aminte că nu ai putut omorî bărbații patrioți, deși ai plătit pe Duca vânzătorul ca să-i ucidă. Mâna Domnului i-a apărat, ca sa nu se împuțineze numărul răsplătitorilor ce se ridică asupra ta și care vor fi înmulțiți de toți ce au pătimit de la tine! Nu socoti că se v-ar putea spăla arzătoarele pete al crimelor cu sângele nevinovaților și că cruzimea ar putea vindeca rănile lăcomiei! În zadar așa tu și fiii tăi călăi, vă acoperiți spre apărare inimile cele de tigru și hienă cu piele de bivol, și în zadar pe pământ veți căuta locaș și adăpost! Ți s-au încheiat minciunile cu care până acum ai înșelat Curțile Protectoare! Nu îți mai rămâne decât a te găti spre osânda ce ți-au tras fără-de-legile tale asupra-ți și a suferi în răbdare toate chinurile cugetului tău, așteptând apropietul ceas al judecății. Îmbracă hainele negre ale morții, pune-ți cenușă pe cap, bătându-ți pieptul — comoara nespuselor păcate —, și roagă grăbirea judecății! Nu-ți da însuși sufletul diavolului spânzurându-te singur, pentru ca viu să vezi numeroasa petrecanie ce te va duce spre moarte! Pentru ca murind să auzi blestemul Patriei și al fiilor Ei, de tine nedreptățiți! Pentru ca să vezi risipindu-se ca pleava aurul ce de la țară ai prădat! Pentru ca să vezi că din casa ta piatră pe piatră nu a rămas! Pentru ca murind să auzi glasul poporului ce strigă, izbăvindu-se de tine, lui Dumnezeu:

ALELUIA!