Napoli
Pe nesfârșit albastrul mării
Senin stă cerul nesfârșit,
Talazul pururea se zbate
Și cerul pururi neclintit!
Departe-n zare, ca o pată,
Un punct albiu. Să fie nor?
Pe-ntindere fără hotare
Ca fluturi albi corăbii zbor.
Pe lângă mal, sfărmând talazuri.
Încrezător vaporul trece,
Și-n leneș legănat de vâsle
O barcă taie-n unda rece.
Lovește vâsla greu în valuri
Și valul greu lovește-n stâncă:
Un muget ne-ntrerupt și totuși
De-asupra lor, tăcere-adâncă!