Mișcarea socialistă/Capitolul 10
CAP. X
CONGRESELE SOCIALISTE
HOTĂRÂRILE LUATE DE ELE
OAMENII DIN FRUNTEA MIȘCĂRII
Partidul social-democrat al muncitorilor din România, odată organizat, a crezut necesar pentru consolidarea lui și directivele ce trebuiau imprimate activității lui, să convoace la anumite epoce toate organizațiunile sale în congres.
Aceste congrese — în totul au fost 5, ținute toate în București — au avut o mare însemnătate prin discuțiunile cari au avut loc. prin fixarea ideologici și a tacticii noului partid, potrivite împrejurărilor din țara noastră. Primul Congres social-democrat a avut loc în zilele de 31 Martie, 1, 2, 3, 4, 5 Aprilie st. v. 1892, în sala Clubului muncitorilor. Au luat parte 49 de delegați ai cluburilor din orașele: București, Iași, Roman, Ploești, Galați, Botoșani, ai Cercului socialist-român din Paris și ai Cercului de Studii sociale din București. El a pus bazele organizării unitare a social-democrației române, prin votarea programului și prin alegerea unui Consiliu general al partidului, ca organ de conducere. El a fixat în acelaș timp „Calea legală” ca tactică a partidului.
Congresul al II-lea s’a ținut în zilele de 20, 21 și 22 Aprilie st. v. 1894. Grație îndrumărilor date și activității desfășurate, s’a putut constata la acest al II-lea congres că erau reprezentate cluburile din 8 orașe și anume: București, Ploești, Craiova, Iași, Galați, Botoșani, Roman și Bacău, precum și un număr de 6 societăți afiliate partidului.
La al III-lea Congres ținut în sala Hugo în zilele de 4 și 5 Aprilie st. v. 1895 erau reprezentate cluburile din 10 orașe și anume: București, Ploești, Craiova, Iași, Galați, Botoșani, Roman, Bacău și 2 orașe noui, Brăila și Giurgiu. Au fost apoi reprezentate 10 societăți afiliate la partid, mai mult cu 4 decât fuseseră reprezentate la precedentul congres.
Congresul al IV-lea ținut în anul 1897 a constatat că erau reprezentate cluburile din 13 orașe și anume: București, Galați, Brăila, Craiova, Iași, Ploești, Bârlad, T.-Măgurele, Călărași, Focșani, Botoșani, Tulcea și Pitești. Deci 5 cluburi noui și anume: T.-Măgurele, Călărași, Focșani, Tulcea și Pitești. Deasemeni au fost reprezentate 10 societăți afiliate partidului. De notat asemenea că la acest congres a apărut și un club țărănesc: clubul muncitorilor din satul Luceni, comuna Stânca, județul Iași.
In fine la ultimul congres, la congresul al V-lea în anul 1898 erau prezenți 46 de delegați ai cluburilor și ai societăților afiliate.
Cred necesar să arăt cine erau conducătorii mișcării social-democrate din acele vremuri. Voi enumera deci, pe cât îmi va fi cu putință, persoanele ce au compus biurourile definitive ale fiecărui congres precum și persoanele alese de fiecare congres în Consiliul general al partidului. Regret că nu pot face o enumerațiune complectă: n’am reușit să adun toate datele necesare.
Președinte: C. Mille.
Președinte: C. Mille.
Secretari: F. Gesticone, Deodat Țăranu și Dim. Bogza.
Consiliul General ales de Congres:
I. Nădejde, V. G. Morțun, Al. Radovici, C. Mille, Al. Ionescu, Anton Bacalbașa și Zamfir Filotti.
Președinte: Al. G. Radovici.
Vice-Președinte: I. C. Atanasiu.
Secretari: C. D. Anghel, C. Teodoru.
Consiliul General ales:
I. Nădejde, I. C. Atanasiu, G. D. Pencioiu, I. T. Banghereanu, V. Speranță, Al. Ionescu, C. D. Anghel, I. Tabacovici, D. A. Țăranu.
Supleanți:
G. N. Darie, M. Pădurărcanu, G. Eteneanu, N. Quinezu.
Președinte provizoriu: Gh. Petrovici-Iași.
Președinte definitiv: Sofia Nădejde.
Secretari: V. I. Popovici, Achil Ioanide, Const. Graur.
Consiliul general ales:
I. Nădejde, I. C. Atanasiu, I. T. Banghereanu, G. Eteneanu, V. G. Morțun.
Președinte: I. C. Atanasiu.
Vice-președinte: Iacob Țăranu.
Secretari: V. I. Popovici, Achil Ioanid, Ștefan Petică, V. I. Prenta.
Consiliul General ales:
V. G. Morțun, I. Nădejde, I. C. Atanasiu, I. T. Banghereanu, I. Tabacovici.
Comisiunea pentru organizarea breslelor:
Al. Ionescu, Al. Da Rin, Auerbach.
***
Cred bine să public aci două procese-verbale de constituire a consiliului general al partidului din anii 1895 și 1898, consilii alese de congresele al III-lea și al V-lea, spre a se vedea chipul în care se făceau repartizările atribuțiunilor unui consiliu general. Iau acele procese verbale din ziarul „Lumea Nouă” din 8 Aprilie 1895 și din 11 Aprilie 1898:
Azi, 6 Martie 1895, Consiliul General ales de Congresul General din 1895 al partidului Social-Democrat al muncitorilor din România s’a întrunit și a hotărît următoarele:
I) Se alege din sânul său un comitet permanent cu reședința în București în număr de trei și anume: I. Nădejde, C. D. Anghel și I. T. Banghereanu cu împuternicirea de a avea suprema conducere a partidei, având a se consulta în cazuri mai grave cu restul membrilor rezidenți în București și în cazuri și mai grave cu membrii rezidenți în provincie. Comitetul permanent este răspunzător de toate actele sale către Consiliul General.
II) In special se deleagă din acest comitet permanent:
1. I. Nădejde pentru conducerea cu depline puteri a redacțiunei ziarului „Lumea Nouă”.
2. C. D. Anghel pentru conducerea cu depline puteri a administrației ziarului „Lumea Nouă” și casieria partidului în general.
3. I. T. Banghereanu pentru inspectarea în general a tuturor societăților afiliate la partid aflătoare în București precum și a Clubului Muncitorilor din București.
III) Cei 5 membri rezidenți în București se vor întruni de drept odată la începutul fiecărei luni; iar complectul Consiliului General se va întruni de drept, conform hotărîrei comitetului permanent și va expedia afacerile la ordinea zilei.
Epocele convocărilor se vor comunica membrilor de comitetul permanent.
IV) In ceeace privește pe membrii rezidenți în provincie: D. A. Țăranu și I. C. Atanasiu pentru Galați și Brăila, G. D. Pencioiu pentru Craiova, V. I. Speranță pentru Iași.
V) Comitetul permanent este îndrituit a redacta și publica în diferite limbi un manifest pentru ziua de 1 Maiu.
VI) Comitetul permanent este obligat a se conforma hotărîrei congresului și a comunica comitetelor executive a diferitelor cluburi starea materială a ziarului Lumea Nouă.
VII) Orice corespondențe fie de la membrii consiliului general fie de la grupările mai mici din provincie, se vor adresa către I. Nădejde, redacția Lumei Nouă.
VIII) Membrii consiliului general vor interveni pe lângă cluburile respective spre a veni în ajutorul Clubului Muncitorilor din Brăila pentru alcătuirea lui.
Finit pentru care s’a încheiat prezentul proces-verbal.
I. Nădejde, I. C. Atanasiu, C. D. Anghel, G. D. Pencioiu, Al. Ionescu, V. I. Speranță, I. T. Banghereanu, D. A. Țăranu, I. Tabacovici.
Astăzi, 10 Aprilie 1898, subsemnații, membri ai consiliului general al partidului Social-democrat al muncitorilor din România, aleși de congresul al V-lea, întrunindu-ne în ședință de constituire, am procedat la împărțirea sarcinelor fiecăruia după cum urmează:
1) Prietenul Morțun cu activitatea parlamentară și agitația pentru Votul-Universal în înțelegere cu deputații din Cameră aderenți ai acestei idei;
2) Prietenii Nădejde și Banghereanu cu administrarea financiară a partidului și a ziarului și în special, prietenul Nădejde cu delegația conducerei politice a ziarului „Lumea Nouă”;
3) Prietenul Atanasiu cu supravegherea mersului cluburilor și breslelor din Galați, Brăila, Dobrogea, Bârlad, Focșani, etc.
4) Prietenul Tabacovici cu supravegherea comisiei pentru organizarea breslelor, a mersului clubului din București și societăților afiliate la partid, precum și cu redactarea proceselor verbale ale ședințelor consiliului.
5) Se numește comisia agrară compusă din prietenii I. Nădejde, Petică, C. Săndulescu, Ficșinescu și Gheorghe Dumitrescu-Ochea pentru organizarea propagandei la sate.
6) Având în vedere că comitetul executiv al clubului muncitorilor din București nu a convocat încă adunarea generală ordinară pentru alegerea unui nou comitet executiv, de și a fost o cerere făcută în scris în acest sens și considerând că unii din membrii comitetului s’au abătut de la principiile fundamentale social-democrate; hotărăște suspendarea comitetului executiv al clubului muncitorilor din București, numește un comitet provizoriu compus din prietenii: Ficșinescu, C. Săndulescu și Nae Popescu, și convoacă pentru o nouă alegere pe membrii clubului în seara de Sâmbătă 25 Aprilie 1898;
7) In vederea alegerei pentru Senat la colegiul al II-lea din Iași, invită pe toți prietenii noștri de idei cari sunt alegători în acel colegiu să voteze pentru candidatul partidului liberal.
Consiliul general al partidului Social-Democrat al muncitorilor din România.
I. Nădejde, I. C. Atanasiu, I. T. Banghereanu și I. Tabacovici.
Precum se poate constata, mișcarea socialistă era în plină ascensiune, și, în fiecare an, se întemeiau cluburi noui în diverse orașe ale țării.
Chestiunile cari veneau în desbaterea acestor congrese, oratorii cari se perindau la tribuna lor precum și directivele date de ele, stabileau activitatea social-democrată într’un plan extrem de interesant pentru desfășurarea politică din țara noastră în vremea aceia. Lucru demn de a fi subliniat este că, pe lângă cuvântătorii intelectuali, adică acei „din pătura cultă”, începeau să se perindeze tot mai des la tribună și muncitori, cari veneau să-și spuie cuvântul — de multe ori hotărîtor — în diversele chestiuni aduse în desbaterile congreselor.
Inregistrând câteva dintre hotărîrile luate în aceste congrese, e necesar să arăt și ce desvoltare a luat acțiunea pentru aplicarea lor.
In primul rând e de remarcat acțiunea pe care a desfășurat-o partidul muncitorilor pentru desființarea sistemului electoral bazat pe cele 3 colegii cenzitare la Cameră și pe cele 2 colegii cenzitare la Senat, și pentru întronarea Votului Universal. Această acțiune a căpătat o amploare în adevăr deosebită.