Lege pentru fixarea stemei Regatului României, întregit cu țările surori unite (1921)

Jump to navigation Jump to search
Lege pentru fixarea stemei Regatului României, întregit cu țările surori unite (1921)
de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]]
în Monitorul Oficial, nr. 92 din 29 iulie 1921, pag. 3569-3573


                FERDINAND I,

        Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României,

                La toți de față și viitori, sănătate:

        Corpurile legiuitoare au votat și adoptat, iar Noi sancționăm ce urmează:


L E G E
PENTRU
FIXAREA STEMEI REGATULUI ROMÂNIEI, ÎNTREGIT CU ȚĂRILE SURORI UNITE


        Art. I. — Stema Regatului României, întregit cu țările surori unite, se compune din trei scuturi puse unul peste altul: scutul mare, scutul mediu și scutul mic (peste totul).

        I. Scutul mare: pe albastru, o acuilă de aur cu ciocul și ghiarele roșii, cu coroană regală de aur pe cap, ținând în cioc o cruce pedată (pattée) de aur, ascuțită la extremitatea inferioară, în ghiara dreaptă o spadă, în ghiara stângă un sceptru de aur cu vârful în formă de crin, — acuila României, armele Regalității române.

        II. Pe pieptul acuilei, scutul mediu, incuartelat (ecartelé), cu insițiune între cartierele de jos (entré en pointe), cuprinzând armele țărilor surori unite:

        1. Sus în dreapta, armele vechiului Principat al Țării-Românești: pe albastru, o acuilă de aur cu ciocul și ghiarele roșii, ținând în cioc o cruce pedată de aur, însoțită de un soare de aur la dreapta, de o lună-nouă de aur la stânga.

        2. Sus în stânga, armele vechiului Principat al Moldovei (cu Basarabia și Bucovina): pe roșu, un cap de bour negru cu gura închisă, însoțit de o stea de aur (cu cinci raze) între coarne, de o roză de aur (cu cinci foi) la dreapta, de o semilună de aur la stânga.

        3. Jos la dreapta, armele Banatului cu vechiul Banat românesc al Severinului (fixate acum): pe roșu, peste valuri naturale, un pod de aur cu două deschideri boltite, construite din piatră cioplită (podul lui Traian), din care iese un leu de aur.

        4. Jos la stânga, armele vechiului Mare-Principat al Transilvaniei (cu părțile Crișanei și Maramureșului): albastru și aur, împărțit printr-o fâșie îngustă roșie, din care iese o acuilă neagră cu ciocul de aur, însoțită de un soare de aur la dreapta, de o semilună de argint la stânga; jos, șapte turnuri roșii, câte patru și trei, cu câte două rânduri de crenele (sus trei, jos patru) și câte două ferestre, cu porțile închise.

        5. În insițiune (enté), armele Dobrogei: pe albastru, doi delfini de aur afrontați, cu cozile ridicate în sus.

        III. Peste totul, scutul mic, incuartelat de argint și negru, armele Casei domnitoare de Hohenzollern.

        Pe scutul mare, coroana de oțel a României.

        Scutul e ținut de doi lei de aur, stând pe arabescuri de aur.

        Colanul ordinului „Regele Carol I”.

        Pe eșarfă albastră cu marginile de aur, de forma cordonului ordinului, deviza Casei domnitoare de Hohenzollern, în litere latine de aur: „Nihil sine Deo”.

        Pavilionul de purpură, cu marginile de aur, căptușite cu ermelin, timbrat cu coroană regală de aur ornată cu nestemate.

        Art. II. — Stema se va întrebuința în trei forme: 1-a, stema cea mare, cum e descrisă mai sus; a 2-a, stema cea medie, fără pavilion; a 3-a, stema cea mică, compusă din cele trei scuturi cu coroana de oțel.

        Stema cea mare se va întrebuința în actele Statului emanate de la Rege și în actele oficiale internaționale, cum și din Înalt ordin al Regelui în cazuri speciale; stema cea medie, de armată și autoritățile Statului; stema cea mică, pe sigile și ștampile oficiale. Pentru alte cazuri, se va prevedea în legile și regulamentele speciale.

        Art. III. — Se înființează pe lângă ministrul de interne o comisiune consultativă heraldică care va examina cererile de a se întrebuința stema în alte cazuri decât acelea prevăzute la Art. II și va lua măsuri pentru ca actele administrative în legătură cu stemele să se facă în conformitate cu regulile heraldice.

        Un regulament special va stabili organizarea comisiunii.

        Art. IV. — Art. 1 până la 5 inclusiv din legea pentru modificarea armelor țării, sancționată cu înaltul decret regal No. 498 din 1872, se abrogă.

———————————

        Această lege s-a votat de Senat în ședința dela 18 Iulie 1921 și s'a adoptat cu unanimitate de una sută unu voturi.

                Președinte, GENERAL C. COANDĂ.

                        (L.S.S.)

Secretar, Brut Hodoș
———————————

        Această lege s'a votat de Adunarea deputaților în ședința dela 20 Iulie 1921 și s'a adoptat cu unanimitate de una sută șapte voturi.

                Vice-Președinte, Dr. A. IMBROANE

                        (L.S.A.D.)

Secretar, N. G. Manolescu
———————————

        Promulgăm această lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul Oficial.

        Dat în București, la 23 Iulie 1921.

(L. S. St.)                                                FERDINAND

Ministru de justiție                                        Ministru de interne
M. Antonescu.                                        C. Argetoianu.
No. 3.573