La poeții români

Jump to navigation Jump to search
La poeții români
de Vasile Alecsandri


Precum în vară dulci păsărele
    Sosesc voios
Și pe un arbor cuprins de ele
    Cântă frumos;

Veniți aice cu-a voastre lire
    Voi ce aveți
Pe frunte raze de nemurire
    O! juni poeți!

Voi, care-n focul ce vă străbate
    Visați cu dor
Glorii, plăcere și libertate
    Și dulce-amor!

Veniți s-aduceți o închinare
    De nobili fii
Celor ce țării au dat salvare
    În vijelii.

Cântați trecutul ce se mândrește
    De-ai săi eroi,
Ș-a cărui rază se răspândește
    Lin peste noi.

Cântați Unirea, fala străbună
    Cu glas sonor,
Căci poezia adânc răsună
    Între popor!

Cântați căci lumea trece, dispare,
    Visele per,
Însă-a juniei dalbă cântare
    Zboară la cer,

Ș-acolo merge de se unește
    Cu sfântul cor
Ce în lumină cântă, slăvește
    Pe creator...

Când mâna morții rece s-apasă
    Pe-al vieții fir,
Dulce-i cântarea ce-n inimi lasă
    Un suvenir!

București, 1860