Lăsați-mi plânsul

Sari la navigare Sari la căutare
Lăsați-mi plânsul
de Johann Wolfgang von Goethe, traducere de Ion Pillat


Lăsați-mi plânsul ! grănițat de noapte,
În nesfârșitul pustiu
Cămile dorm, călăuze la fel,
Socotind tăcut veghează armeanul ;
Eu însă, alături, număr poștele
Ce mă despart de Suleika, reiau
Prelungitoarele, supărătoarele cotiri de drum.
Lăsați-mi plânsul ! nu-i nicio rușine.
Oameni ce plâng sunt buni.
N'a plâns Ahile după Briseis !
Xerxes și-a plâns nebiruita oștire.
Pe iubitul său sinucis,
Alexandru l-a plâns.
Lăsați-mi plânsul ! Lacrimi dau colbului vieață.
Iată, crapă de ziuă.