Judecată, alegere și hotărîre pentru începutul Țării Românești și starea întru care este acum supt domnia grecilor fanarioți, leatul 1818

Jump to navigation Jump to search
Judecată, alegere și hotărîre pentru începutul Țării Românești și starea întru care este acum supt domnia grecilor fanarioți, leatul 1818
de Zilot Românul
Fragment


    Dachii stătură :
    Minuni făcură,
    Cum sînt știute
    În cărți trecute ;
    Pre chiar romanii,
    Lumii tiranii,
    Așa-i aduse
    Supt bir îi puse.
    Minune mare !
    Romanii, care
    Purt-atunci nume
    Grozav în lume
    Atît să scază :
    Supt dachi să cază.
    Dar nu-i minune
    Dacă vei pune
    Nainte ție
    Acea frăție,
    Acea unire,
    'Ntr-o glăsuire,
    Cu vitejie
    Cu vrednicie,
    Fără trufie —
    Numai prostie
    Ce-avea firește
    Cu care crește
    Și se mărește
    Or mic or mare
    De vei ce stare.
    De vei răspunde
    Că acum unde
    Dachii s-ascunde ?
    Ei ar răspunde :
    Unde-s romanii,
    Lumii tiranii ?
    Așa sînt toate :
    Nasc, cresc, au moarte.
    Vezi primăvara,
    Urmează vara,
    Apoi vezi toamna
    Iată și iarna ;
    Ca iarba, toate,
    Răsar, au moarte.
    Vezi seminție
    Astăzi să fie
    Nepomenită,
    Nesocotită,
    Că-ncepe-a creșe
    Și biruiește,
    Pre-alte supune,
    Supt bir le pune
    Și le domnește
    Le stăpînește,
    Le poruncește,
    Le rînduiește
    Orcum voiește,
    Pravili croiește ;
    Ș-așa vezi moarte
    Pre ele-nalte,
    Și cele moarte,
    Cununi să poarte !
    Unde-i Siria ?
    Und-Asiria ?
    Macedonia ?
    Carhidonia ?
    Și alte multe
    Mari și mărunte ?
    Toate căzute,
    Numai văzute
    Prin cărți, oglindă
    Lumii spre pildă.