Din Parimiile preste an

Jump to navigation Jump to search
Din Parimiile preste an
de Dosoftei


[STIHURI DE LAUDĂ PATRIARHULUI IOACHIM AL MOSCOVEI, PENTRU TIPOGRAFIA DĂRUITĂ MITROPOLIEI DIN IAȘI]

Lăudată s-aibă direptul pomană În ceri și pre lume, fără de prihană, Că și de la Moscvă lucește lucoare, Întinzând lungi raze,-n bun nume supt soare. Ioachim1 svântul, a svânta cetate Acea-mpărătească, de creștinătate, La dâns pentru milă cine năzuiește Cu ovilit suflet, bine-l dăruiește. C-am năzuit și noi la svânta lui față, Priìmitu-ne-au bine ruga cu dulceață. Din patrierșie datu-ne-au tipare, Sufletească treabă, și bine ne pare. Dea-i Dumnezău parte și-n ceri să lucească, De-a rândul cu svinții să să proslăvască!

[PROROCIA SIBILEI ERITREIA]

A giudețului sămnul fi-va, când pământul va asuda,

Din ceri veni-va Domnitoriul prin vecii ce va să vie,

Pentru ca trupul de față și să giudece lumea.

Tot omul pre-acesta creștin domn și cel urât vedea-l-va


1 Pronunțat: I-o-a-.

Împreună cu svinții pre naltul în sfârșit supt veacul,

’N-scaun șezând sufletele va-ntreba și trupure înse.

Țelini-s-a lumea și spini crește-vor pre tot pământul.

Lepădând idoli, oameni și darurile bogațâlor,

Cercând porțâle zdrobi-va a temniței iadului.

Așe și dară a tot va veni lumină slobodă trup.

Atunci svinților focul pre vinovaț vecinici va arde,

Ascunsele fapte toate atunci tot însul va spune.

Ce-ntunecoasele Domnul luminând piepturi va deșchide,

Jele fi-va-n toț și scrâșnet dintelui ros.

Fugi-va soarelui raza și a stelelor șireaguri,

A tot ceri lucă s-a rumpe, și acea de aur lună.

Văile nălța-va, dealuri de vârv gios le-a răsâpi-le.

Nici-au mai fost nalt mortacilor sau greu ceva ca aceasta.

Dincoace tocma munț cu șesuri, dincolea apele mării

Tot a corabie or lepăda tar, va căsca cu fulger pământul.

Așe fântâni cu tot vor săca, ș-a părăului matce.

Zbierători atunce groznic sunet bucinul va da din ceri,

Lumii năvarnic rău rugind și osânde fiitoare.

Ș-a tartárului prăpaste va ivi pământul căscând

Și veni-vor toțâi craii la Domnul nainte-n giudeț,

Va cura din ceri atunci de iarbă pucioasă părău și de foc.

Așe tuturora oameni vor fi deșchise mormânturi.

Atunce lemnéul svinților fi-va foarte dorit cornu

Ș-a bunilor viață oameni și supărările lumii.

Cu apele limpezî-vor într-a 12 fântâni pre chemaț,

Crai a păstori fi-ne-va nouă și de her vargă.

Tot puternic Dumnezău este scrisul cu verșuri acestea,

Spăsâtori pentr-a nostru vecinic crai ce-au pățât liubov.