Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș (ed. a II-a)/Conviețuiri cu populații de alte etnii

←Fondul autohton

Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș (ed.a II-a) de Dorin Ștef Conviețuiri cu populații de alte etnii

Împrumuturi din alte limbi→

Slavii

La sfârșitul secolului al III-lea și începutul sec. al IV-lea, în nordul Transilvaniei și probabil și în Maramureș, au existat mai multe centre de putere ale goților (neam germanic), dar și ale sarmaților și costobocilor. În secolul al V-ea, hunii de neam turanic se stabilesc în Câmpia Panonică, sub conducerea lui Attila. La sfârșitul aceluiași secol se semnalează prezența gepizilor (alt neam germanic) în zona Bistrița - Satu Mare, iar în sec. al VI-lea, avarii (un trib mongolez) ajung până în regiunea Banat-Crișana.

În a doua jumătate a mileniului I (mai precis după sec. al VI-lea) un nou val de migratori atinge Europa - slavii. O parte vor înainta spre centrul continentului (cehii, slovacii și polonezii), alții vor migra la sud de Dunăre (bulgarii, sârbii, croații, macedonenii, slovenii și muntenegrenii), iar alții se vor instala în estul Europei (rușii, ucrainenii și bielorușii de astăzi).

Primele valuri de slavi au atins mai întâi Basarabia și nordul Moldovei, abia apoi lunca Siretului și câmpiile de sud. "Prin sec. al VI-lea, din grupul de slavi ce se îndrepta spre Slovacia s-au infiltrat grupuri mai mici în Maramureș"^[1]. Cu toate acestea, se apreciază că "influența slavă în limba română nu s-a exercitat înainte de sec. IX-X"^[2]. Argumentele se referă la analiza transformărilor fonetice specifice celor mai vechi împrumuturi slave în limba română (v. Pătruț, 1969).

În acest context, se poate aprecia că împrumuturile din slavă au pătruns "în perioada limbii române comune" și au fost răspândite pe întreg teritoriul lingvistic daco-român. După o primă etapă de bilingvism, procesul s-a încheiat prin asimilarea slavilor^[3]. În opinia unor cercetători, asimilarea s-a produs tocmai din motivul pentru care băștinașii au renunțat în mare măsură la propria limbă, în favoarea limbii latine: "Slavii au învățat românește, pentru că limba română participa la prestigiul civilizației romanice"^[4].

Bilingvismul este responsabil de crearea unui strat slav semnificativ de toponime și antroponime în limba română, dar și apelative care, cu timpul, au pătruns în vocabularul de bază al limbii române (305 termeni, dintr-un total de 1.417, ceea ce reprezintă 21,49% - după Graur, 1957).

"De la slavi am împrumutat numele de voievod pentru funcția de duce, deja existentă, precum și multe alte cuvinte, care s-au acomodat naturii limbii românești și care au continuat să se mențină în mare parte datorită influenței de veacuri a limbii slavone, utilizată în biserica românească"^[5].

Influența e vădită și prin faptul că majoritatea numelor de botez maramureșene sunt de origine slavă: Balea, Bălin, Bogdan, Dragoș, Dunca, Bilțiu, Hodor, Iuga, Iura, Mih, Mihnea, Mihalca, Pașca, Ștețcu, Stan, Seneslau, Tomșa, Vlad șamd. "În unele părți din Maramureș trăia o populație slavă rară, probabil, de dinaintea sec. al X-lea și care a creat un strat de toponime slave mult înaintea mențiunilor documentare privind pătrunderea ucrainenilor (sec. al XIV-lea, eventual sec. al XIII-lea) în Maramureș. Acești slavi aparțineau, probabil, unuia dintre triburile ucrainene, ulicii, menționat în istoriografia ucraineană și străină ca locuitor al Carpaților, alături de un alt trib ucrainean străvechi, karpii, astfel că, de la denumirea primului trib avem, probabil, și azi, numele maramureșean al unor familii Ulici, triburi care au fost de timpuriu asimilate de populația românească" ^[6].

De menționat faptul că influența slavă asupra limbii române s-a exercitat atât ca urmare a contactului direct, a conviețuirii dintre români și slavi, cât și datorită utilizării limbii slavone în administrație, diplomație și biserică.

Redăm, în continare, lista termenilor împrumutați din slava veche, cuprinși în glosar (și addenda):

Substantive:

- Omul: maștihă "mamă vitregă" (< vsl. mašteha); rod "descendent" (< sl. rodǔ).

- Maladii: leac "medicament" (< sl. lěkǔ); năjit "nume generic dat nevralgiilor" (< sl. nežitu).

- Îmbrăcăminte, accesorii: nădrag "pantaloni; izmene" (< sl. nadragy); obdeală "cârpă" (< sl. objalo); potlog "petic" (< sl. podŭlogŭ); râză "haină uzată" (< vsl. riza); sugnă "rochie" (< sl. sukno).

- Locuiță, anexe, gospodărie: coș "construcție pentru depozitarea porumbului" (< sl. koši); coșar "hambar" (< sl. košara); coșniță "coș în care se țineau familiile de albine" (< sl. košǐnica); ghizd "scândură care se bate pe pereți" (< sl. gyzda); gradiște "gard din lemn ce împrejmuiește prispa" (< sl. gradište); lojniță "uscător de fructe" (< sl. ložǐnica); ocol "curtea casei țărănești" (< sl. okolǔ); ogradă "livada din spatele casei" (< vsl. ograda); poiată "adăpost pentru vite" (< sl. pojata); sfară "fum înecăcios" (< sl. skvara); slad "borhot" (< vsl. sladŭ); temelie "fundație" (< sl. temelije); tileagă "car de transport" (< sl. telĕga); vârdină "cumpănă de fântână" (< sl. vărdina).

- Unelte și obiecte casnice: belciug "verigă" (< sl. belŭčugu); blid "strachină" (< sl. bliudŭ); bold "ac" (< sl. bodlĭ); cinie "unealtă" (< sl. činije "aranjare"); corman "cârmă; volan" (< sl. krǔma, krǔmilo); cosor "cuțit scurt" (< sl. kosorǐ); crâng "manivelă" (< sl. krongǔ); cumpănă "cântar" (< sl. konpona); feștilă "fitil; lumânare" (< sl. svěštilo); leasă "împletitură de nuiele" (< sl. lěsa); mierță "unitate de măsură pentru cereale" (< sl. mjerica); mreajă "unealtă de pescuit" (< vsl. mrěža); naft "petrol lampant" (< sl. nafta); opaiț "lampă" (< sl. opajecǐ); pârpăriță "tava unde cad grăunțele în râșniță" (< sl. prŭprica); piron "țăruș" (< sl. pironǔ); pripon "țăruș" (< sl. prĕponŭ); răzlog "prăjină groasă" (< sl. razlogǔ); teslă "scoabă" (< sl. tesla); toporâște "coadă de la topor" (< sl. toporište); vârtej "zăvor" (< vsl. vrǔtezi).

- Bucătărie (mâncăruri, băuturi): cârmoajă "bucată de pâine" (< sl. kermuš); izvarniță "zăr" (< sl. zavariti); mied "mursă din miere de albine cu apă" (< sl. medǔ); scovardă "clătite din aluat dospit" (< sl. skovrada); ujină "masa servită către seară" (< sl. užina); uncrop "apă fiartă" (< sl. ukropŭ).

- Agricultura: clin "ic de pământ" (< sl. klinŭ); cobilă "partea plugului pe care stă grindeiul" (< sl. kobyla); grindei "parte componentă a plugului" (< sl. grendeǐ); mejdă "răzor" (< sl. mežda); pârgă "cereale în faza de coacere" (< sl. prǔga); postată "bucată dintr-o suprafață de teren cultivat" (< sl. postatĭ); potâng "element component al plugului" (< sl. potegŭ); stog "claie de paie" (< vsl. stogŭ); tărâță "înveliș al boabelor de cereale" (< sl. trice).

- Industria textilă casnică: câlți "resturi de lână sau cânepă" (< sl. klŭkŭ); sucală "unealtă cu ajutorul căreia se deapănă firul" (< sl. sukalo).

- Păstorit: colibă (< sl. koliba); răscol "sâmbră" (< vsl. raskolǔ); sâmbră "întovărășire a proprietarilor de oi" (< sl. sŭmbrŭ); staniște "cantonament" (< sl. stanište).

- Minerit: driglu "vergea de fier" (< sl. drugati); ocnă "mină" (< sl. okno).

- Alte meserii: gornic "pândar; pădurar" (< sl. *gorǐnikǔ);

- Etnonime: jid "evreu" (< sl. židǔ); neamț "austriac" (< sl. němǐcǐ); poliac "polonez" (< sl. poljakŭ); țigan "rom" (< sl. ciganinǔ).

- Categorii și funcții sociale; administrație: colindă "cântec tradițional interpretat de copii" (< sl. kolenda); bidă "prostituată" (< sl. beda); gloabă "taxă, amendă" (< sl. globa); gloată "mulțime" (< sl. glota); iboste "dragoste" (< sl. ljubostǐ); ibovnic "amant" (< sl. ljubovnikǔ); mâzdă "camătă" (< vsl. mizda); nedeie "târguri de vite" (< sl. nedelja); norod "popor" (< sl. narodǔ); obadă "bucată de lemn arcuită" (< sl. obedǔ); plasă "veche împărțire administrativă" (< sl. plasa); pominoc "cadou de nuntă" (< vsl. pomninokǔ); pribeag "hoinar; haiduc" (< sl. prěběgǔ); săliște "pradă" (< sl. selište); sfadă "gâlceagă" (< vsl. sǔvada, svada); sobor "adunare" (< sl. sŭborŭ); sol "trimis special" (< sl. solŭ); steag (< sl. stěgǔ); stolnic "dregător" (< vsl. stolĭnikŭ); voievod (< vsl. vojevoda); zapis "document" (< sl. zapisǔ).

- Relief: braniște "pădure în care este interzisă tăierea copacilor" (< sl. branište); drum "stradă" (< vsl. drumǔ); hârtoapă "groapă" (< sl. vrǔtǔpǔ); obcină "coamă de deal" (< sl. občina); peșteră "cavernă" (< sl. peštera); pivniță "peșteră" (< sl. pivĭnica); plai "drum de munte"(< sl. plai); ponor "coastă prăpăstioasă" (< sl. ponorǔ); prislop "pas" (< sl. prěslopǔ); prund "pietriș" (< sl. prondŭ); turș "pădure tânără" (< sl. trǔsǐ); zăpodie "strâmtoare" (< sl. zapodǔ); zgleamăn "ridicătură de pământ" (< sl. zlamene).

- Ape: gâlmă "izbuc" (< vsl. chlǔmǔ); iaz "zăgaz" (< sl. jazǔ); iezer "lac de munte" (< sl. jezerǔ); izvor (< sl. izvorǔ); produh "copcă" (< sl. produhŭ); răstoacă "apă curgătoare mică" (< sl. *rastokŭ); slatină "apă sărată" (< sl. slatina); topliță "izvor de apă caldă" (< sl. toplica); zăpor "îngrămădire de sloiuri" (< sl. zaporǔ); zăton "zăgaz" (< sl. zatonǔ).

- Faună: breb "castor" (< sl. bebrŭ); cocoș (< sl. kokošĭ); gadină "animal sălbatic" (< sl. gadinǔ); galiță "pasăre de curte" (< sl. galica); jiganie "animal sălbatic" (< vsl. žeganik); rac (< sl. rakǔ).

- Floră: dumbravnic "plantă ierboasă aromată" (< sl. donbravǐnǔ); lăpuș "specie de salvie" (< sl. lopuš); lobodă "plantă erbacee de cultură" (< sl. loboda); ludău "bostan" (< sl. ludaja); potbal "brustur" (< vsl. podbielǔ); râșcov "specie comestibilă de ciuperci" (< sl. ryždǐ); rogoz "plantă erbacee" (< sl. rogozǔ); solovârv "plantă erbacee aromatică" (< vsl. suhovrǔhǔ); șofran "plantă cu flori albastre" (< vsl. šafranu); tisă "arbore din familia coniferelor" (< sl. tisa); troscot "plantă erbacee cu flori verzi" (< sl. troskotŭ).

- Mitologie, magie: gromovnic "carte populară de prevestire a viitorului" (< sl. gromovǐnǔ); mamon "diavolul banului" (< sl. mamona); milostive "spirite ale vântului" (< sl. milostivu); moroi "strigoi" (< sl. mora); potcă "puterea de a deochia" (< sl. potŭka); vâlfâ "duh, zână" (< sl. vluchva); zmeu (< sl. zmij).

- Religie: aghiazmă "apă sfințită" (< sl. agiasma); agneț "parte a prescurnicerului cu monogramele lui Iisus Hristos" (< sl. agnici); amvon "podium într-o biserică" (< sl. amǔvonǔ); blagoveștenie "Bunavestire" (< sl. blagověštenije); canon "suferință" (< sl. kanonǔ); capiște "sinagogă" (< sl. kapište); diac "cântăreț bisericesc" (< vsl. dijakǔ); iconostas "perete din lemn pe care sunt pictate icoane" (< sl. ikonostasǔ); Ignat "sărbătoare închinată sfântului Ignatie Teofanul" (< sl. Ignatije); Ispas "sărbătoare creștină ce comemorează înălțarea la cer a lui Iisus" (< vsl. sǔparǔ); litie "rugăciunea ce se face la miezul nopții" (< sl. litija); mană "forță impersonală cu caracter sacru" (< sl. mana); maslu "slujbă religioasă pentru persoanele bolnave" (< sl. maslo); molitvă "rugăciune înainte de spovedanie" (< sl. molitva); odăjdii "veșminte bisericești" (< sl. odežda); parastas "recviem" (< sl. parastasŭ); pomană "dar" (< sl. pomĕnŭ); pomelnic "listă" (< vsl. poměnǐnikǔ); popă (< sl. popŭ); prescură "pâine în formă de cruce" (< sl. proskura); progade "cimitirul din curtea bisericii" (< sl. podgradije); prohod "slujbă religioasă de înmormântare" (< sl. provodǔ); Rusalie "sărbătoare la 50 de zile după Paști" (< vsl. rusalija); sfeștanie "slujbă religioasă" (< sl. svenštenije); strană "băncile destinate cântăreților" (< sl. strana); troiță "răstignire" (< vsl. troica); utrenie "itros" (< sl. utrinja); vecernie "slujbă religioasă care se face după amiaza" (< sl. večerǐnja); viflaim "orașul Bethleem" (< sl. vithlěemǔ); zver "nume generic dat sfinților" (< sl. svetǔ).

- Timp: arminden "ziua de 1 mai" (< sl. Jeremiinǔ dǐnǐ); leat "an, dată; contingent" (< sl. lěto); veleat "dată, an, termen" (< sl. vǔlěto).

- Diverse: băsadă "cuvânt" (< sl. besěda < vsl. besědovati); bedă "necaz" (< sl. běda); ciudă "supărare" (< sl. čudo); coșciug "sicriu" (< sl. kovǔčegu); crasnă "frumusețe" (< vsl. krasna); drob "bucată mare și compactă de ceva" (< sl. drobǐ); gătej "vreasc" (< sl. gatǐ); goman "zgomot, larmă" (< sl. gomon, homon); hâră "ceartă; murdărie" (< sl. hyra); jeg "murdărie" (< sl. žegǔ); jelanie "plângere" (< sl. želanije); mâzgă "sevă" (< vsl. mezga); năclad "buștean" (< sl. naklasti, naklada); noroc "soartă" (< sl. narokǔ); obârșie "origine" (< sl. obrǔšije); obroc "rație" (< sl. obrokǔ); osârdie "râvnă" (< sl. usrǔdije); pâclă "negură" (< sl. pǐclǔ); poară "discordie" (< sl. pora); prelestit "nebunie" (< sl. prělištiti); pricaz "poruncă" (< sl. pricazǔ); rând "șir" (< sl. rendǔ); scârbă "ceartă" (< sl. skrǔbǐ); scârnă "excremente" (< sl. skrvǔna); seci "curătură" (< sl. sěčǐ); sfat "povață" (< sl. sǔvětǔ); slovă "literă" (< vsl. slovo); șugubină "necaz" (< sl. dušegubina); tină "pământ, lut" (< sl. tina); trâmbiță "tulnic" (< sl. tronbica); voștină "ceară de albine" (< vsl. vostina); zare "rază" (< sl. zarja).

Verbe: agodi "a aștepta" (< sl. ugodu sau ugoditi); beli "a jupui" (< sl. běliti); blagoslovi "a binecuvânta" (< sl. blagosloviti); boli "a fi bolnav" (< sl. bolĕti); cerni "a vopsi în negru" (< sl. črǔniti); certi "a defrișa" (< vsl. certi); ciuci "a sta pe vine" (< sl. čučati); ciudi "a se întrista" (< sl. čuditi sen); clăti "a (se) mișca" (< sl. klatiti); duhni "a mirosi urât" (< vsl. duhnonti); iscodi "a cerceta" (< sl. ischoditi); îmblăti "a bate cerealele pentru a le scoate semințele" (< sl. mlatǐtǐ); împistri "a broda" (< sl. pǐstriti); măhăi "a lovi" (< sl. machati); mânji "a se murdări" (< sl. mazati); mezdri "a ciopli" (< sl. mezdriti); mirui "a unge" (< sl. mirovati); nădăi "a lua seama" (< sl. nadayati); năpârli "a-și schimba părul sau penele" (< sl. *na-perliti); năposti "a elibera" (< sl. napustiti); nevedi "a trece firele urzelii prin ițe" (< sl. navoditi); oborî "a doborî" (< sl. oboriti); ocărî "a înjura" (< sl. okarjati); ogoi "a (se) liniști" (< scr. ugojiti); osteni "a obosi" (< sl. ustanon); păzi "a se feri" (< sl. paziti); pleoști "a se turti" (< sl. pljoštiti); pogorî "a (se) coborî" (< vsl. po-gorǐ); porunci "a ordona" (< vsl. porončiti); prăznui "a sărbători" (< sl. prazdinovati); probozî "a mustra" (< vsl. proobraziti); prohodi "a oficia prohodul" (< sl. prohoditi); războli "a se îmbolnăvi" (< sl. razbolěti); râcăi "a răcni" (< sl. rykati); sfădi "a (se) certa" (< sl. sǔvaditi); stâlci "a strivi" (< sl. sŭtlačiti); târnosi "a sfinți o biserică" (< vsl. tronosati); tihni "a trăi în liniște" (< sl. tihnonti); trăi "a menține în viață pe cineva" (< sl. trajati); trudi "a munci din greu" (< sl. truditi); urni "a (se) mișca din loc" (< vsl. urinonti); văji "a fi compatibil" (< sl. važiti); zădări "a întărâta" (< vsl. zadarati); zgârci "a se chirci" (< sl. sǔgrǔčiti). Adverbe: ocit "aidoma" (< sl. očit); prizne "în întregime, cu totul; curat, neamestecat " (< sl. prisne).

Adjective: becisnic "necinstit, nelegiuit" (< sl. bečistĭníkŭ); bodiș "mare, bulbucat" (< sl. boda); breaz "neagru cu alb" (< sl. brězǔ); buiac "zburdalnic" (< sl. bujakŭ); gârb "cocoșat" (< vsl. grǔbǔ); leit "aidoma" (< sl. lijati); lud "prost" (< sl. ludǔ); mândru "frumos" (< sl. mondru); oblu "direct" (< sl. oblǔ); pestriț "pistruiat" (< sl. pĭstrĭ, pĭstrŭ); pintenog "cu pete albe în jurul gleznei" (< sl. pontonogŭ); pleș "chel" (< sl. plĕsĭ); pogan "voinic" (< sl. poganŭ); slobodnic "liber" (< vsl. slobodnik); șumăn "cherchelit" (< sl. šumǐnǔ); vlast "umed" (< sl. vlasti).

Maghiarii

La mijlocul secolului al IX-lea, maghiarii ajung din stepa euroasiatică (împinși de pecengi) în regiunea mărginită de râurile Siret, Nistru și Prut. În anul 862, maghiarii trec Carpații (prin Ucraina) și se stabilesc în Moravia Magna (aproximativ teritoriul de azi al Ungariei) – câmpia Panonică.

Regatul Maghiar a fost înființat de Ștefan I al Ungariei (997-1038). Tot în acea perioadă a început convertirea ungurilor la creștinism, dar și adoptarea unor forme de organizare politică de tip apusean. Aceste decizii vor face mai eficientă expansiunea maghiară spre teritoriile învecinate.

Regii maghiari au ajuns în Maramureș și nordul Transilvaniei atrași de vânatul bogat din pădurile din zonă, iar ulterior au descoperit zăcămintele de sare (din perimetrul Ocna-Șugatag - Coștiui), precum și bazinul minier Baia Mare – Baia-Sprie. Din acest motiv, au decis să colonizeze această regiune cu germani și maghiari, pentru a asigura o exploatare eficientă a resurselor.

"Venirea maghiarilor în aceste locuri se petrece începând cu sfârșitul secolului al XIII-lea. Acești coloniști regali pătrund în depresiunea Maramureșului și în câteva centre din nordul Transilvaniei"^[7] . Regiunea s-a aflat sub dominație maghiară începând cu secolul al XIV-lea.

Influența (asupra lexicului) nu s-a datorat atât factorului politic, administrativ sau militar, cât conviețuirii populației autohtone cu grupurile de coloniști maghiari, în ultimele șapte secole. De aceea, în majoritatea graiurilor transilvănene, elementele împrumutate din limba maghiară au cea mai mare frecvență și reprezintă cea mai mare cantitate^[8]. De remarcat, totuși, faptul că acestea s-au fixat preponderent la nivel de regionalisme. Chiar și în aceste condiții, ponderea atinge doar 9,61% în nord-vestul Transilvaniei, potrivit unui studiu realizat de R. Todoran^[9]. Iar în structura fondului lexical principal al limbii române, elementele maghiare abia ajung la 2,26% (după Graur). Influența limbii maghiare la nivel dialectal^[10] se manifestă prin faptul că dentalele t, d, urmate de vocale prepalatale se rostesc palatal, devenind t', d'. Din punct de vedere lexical, remarcăm un accelerat proces de dezintegrare a regionalismelor, astfel încât, se poate spune că "în limba română veche, împrumuturile din maghiară erau mai numeroase decât astăzi"^[11]. Glosarul de față, practic, recuperează o bună parte din termenii regionali (inclusiv împrumutați din maghiară), altădată activi în graiurile din nord.

Încă în 1970, prof. Gheorghe Radu remarca: "Influența maghiară se datorește în cea mai mare parte contactului românilor maramureșeni cu populația maghiară, de aceea cele mai numeroase elemente maghiare au pătruns pe calea acestui contact direct. Au intrat elemente, desigur, și pe cale cultural-administrativă, prin intermediul școlii, armatei, administrației sau al altor instituții din perioada dominației habsburgice. Aceste elemente sunt aproape în întregime învechite, multe dintre ele au dispărut de la data atestării lor, fiind înlocuite cu termeni corespunzători din limba națională"^[12].

În general, toate studiile de specialitate din a doua jumătate a secolului al XX-lea au evidențiat faptul că influența limbii maghiare asupra graiurilor românești se află în regres, dintr-un motiv obiectiv: majoritatea termenilor legați de organizarea vieții sociale din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea (nemeș, șpan, birău etc.) au devenit perimați^[13].

Pe teritoriul actualului județ Maramureș există în prezent mai multe localități în care populația maghiară predomină: Arduzel (în Codru), Coltău (1.424 de etnici maghiari, dintr-un total de 2.496 de locuitori, la recensământul din 2011) și Berchez (în Chioar), Dămăcușeni și Băiuț (793, dintr-un total de 2.278) (în Lăpuș), respectiv Câmpulung la Tisa (1.715, dintr-un total de 2.401), Coștiui și Piatra (în Maramureșul istoric). De asemenea, există o populație reprezentativă de etnici maghiari în orașele importante: Baia Mare (14.085 de etnici maghiari), Baia-Sprie (2.593 de etnici maghiari), Sighetu Marmației (4.600 de etnici maghiari), Seini (1.476 de etnici maghiari), Tg. Lăpuș (1.347 de etnici maghiari) și Ulmeni (1.680 de etnici maghiari).

La nivelul județului Maramureș, la recensământul din 2002, erau 46.291 de etnici maghiari, reprezentând 9,1% din populația județului, iar la recensământul din 2011, s-au înregistrat 34.781 de etnici maghiari (7,5%).

Redăm, în continare, lista termenilor împrumutați din limba maghiară, cuprinși în glosar (și addenda):

Substantive:

- Omul: celed "nume colectiv pentru copiii și servitorii dintr-o casă" (< magh. cseléd); cotâng "băiețandru" (< magh. katang); inaș "flăcău" (< magh. inas); lezin "flăcău" (< magh. legeny); mărădic "descendent" (< magh. maradék).

- Părțile corpului omenesc: bendeu "stomac, burtă" (< magh. bendö); ciont "os, ciolan" (< magh. csont); chip "aspect, față, figură" (< magh. kep); ciuclă "buclă de păr" (< magh. csuklya); conci "coc" (< magh. konty); hong "voce puternică, baritonală" (< magh. hang); mai "ficat" (< magh. maj); mandulă "amigdale" (< magh. mandula).

- Maladii: beteșig "boală" (< magh. betegseg); boșcă "umflătură" (< magh. bocska); chehe "tusă" (< magh. keh); hârtică "tuberculoză" (< magh. hektika); orbalț "brâncă" (< magh. orbancz); zăbală "bubițe în colțul gurii" (< magh. zabola).

- Îmbrăcăminte, accesorii: becheș "cojoc din dimie, fără margini" (< magh. bekes); beleș "căptușeală" (< magh. beles); barșon "catifea" (< magh. barsony); bondă "piesă de port" (< magh. bunda); budigău "chilot" (< magh. bugyi); buică "veston" (< magh. bujka); bumb "nasture" (< magh. gömb, gomb); bumbușcă "nasture ornat" (< magh. gömböstű); căpeneag "manta, pelerină" (< magh. köpönyeg); căput "veston țărănesc" (< magh. kaput, acuz. de la kapu); cărmăjie "meșină din piele de oaie aplicată pe pieptar" (< magh. karmazsin); ceapsă "podoabă" (< magh. csapsza); cheșchenea "năframă, batistă" (< magh. keszkenő); cipcă "dantelă" (< magh. csipke); ciucalău "ciucure" (< magh. csuklo); clop "pălărie" (< magh. kalap); fachiol "voal" (< magh. fatyol); fitău "bumbac colorat" (< magh. fejto); fodor "pliu" (< magh. fodor); gati "izmene" (< magh. gatya); gubă "haină țesută din lână" (< magh. guba); irhă "aplicații decupate de piele" (< magh. irha); jașcău "pungă" (< magh. zsacsko, zacsko); jeb "buzunar" (< magh. zseb); jebcăndău "batistă" (< magh. zsebkendő); jolj "giulgiu" (< magh. gyolcs); partă "cingătoare" (< magh. parta); pindileu "fustă" (< magh. pendely); potilat "voal" (< magh. potylolat); roit "ciucure, franj" (< magh. rojt); șinor "panglică, sfoară" (< magh. sinor); șolong "curele de piele" (< magh. sallang); tașcă "geantă" (< magh. taska); tisău "curea, șerpar" (< magh. tüszö); țifrășag "podoabă" (< magh. cifrasag); uioș "haină scurtă, fără guler" (< magh. ujjas, ujjos); viganău "rochie fără mâneci" (< magh. vigano); vizidcă "volănaș pe pieptul cămășii" (< magh. dial. vizitka).

- Locuiță, anexe, gospodărie: cohe "bucătărie" (< din magh. koho); cotarcă "hambar pentru depozitat știuleții de porumb" (< magh. kotarka); cotruț "colț din vatră" (< magh. kotrocz); filigorie "pavilion" (< magh. filegoria); găzdușag "avere" (< magh. gazdagsag); găbănaș "depozit, cămară" (< magh. gabonas); iosag "avere, avuție" (< magh. joszag); leț "șipcă" (< magh. lec); palant "gard din scânduri" (< magh. palanta); podlaș "podea" (< magh. padlas); potlaș "polița" (< magh. potlas); sinalău "șopron" (< magh. szenallo); șeș "stâlp" (< magh. sas); șindrilă "șiță" (< magh. zsindely); ștalău "grajd" (< magh. istallo); talpă "șatră, tindă" (< magh. talp); târnaț "pridvorul casei" (< magh. tornac); teglă "cărămidă roșie din pământ ars" (< magh. tegla); tierti "livadă, ogradă" (< magh. kert); vaiogă "cărămidă nearsă" (< magh. valyog, valyug).

- Obiecte și unelte casnice: arneu "prelată" (< magh. ernyõ); badog "tablă" (< magh. badog); bărbânță "putină" (< magh. berbence, börbönce); belteu "leagăn" (< magh. bölcsö); bistoș "ac de siguranță" (< magh. biztositotü); brișcă "briceag" (< magh. bicska); canceu "cană mare pentru lichide" (< magh. kanczo); chefe "perie" (< magh. kefe); ceangău "clopoțel" (< magh. csango); ceaplău "șiret din fire de lână împletite" (< magh. csaplo); cioaclă "sanie rudimentară" (< magh. csaklja); cirip "glastră" (< magh. cserep); cocie "trăsură" (< magh. kocsi "din orașul Kocs"); colopaci "ciocan" (< magh. kalapacs); coșarcă "coș mare de nuiele" (< magh. kosarka); diplău "hățuri" (< magh. gyplő); drod "sârmă" (< magh. drot); dugău "dop" (< magh. dugo); dună "plapumă umplută cu fulgi de pene" (< magh. dunyha); fedeleș "ploscă" (< magh. fedeles); fedeu "capac" (< magh. fedel, fedõ); feisă "secure lată" (< magh. fejsze); felezeu "mătură" (< magh. fõlõzõ); fioc "lădiță" (< magh. fiok); firiz "ferăstrău de mână" (< magh. fűresz); fogauă "clește de fier" (< magh. fogo); ham "ansamblu de curele cu care se înhamă calul" (< magh. ham); hamfău "căpăstru" (< magh. hemfa); hădăraș "bota scurtă a îmblăciului" (< magh. hadaro); hecelă "perie" (< magh. ecselö); hinteu "caleașcă" (< magh. hinto); hordău "butoi" (< magh. hordo); ic "pană de lemn" (< magh. ik); ilău "nicovală mare" (< magh. üllő); iucastău "dorn" (< magh. ljukaszto); lepedeu "cearceaf" (< magh. lepedö); lepeteu "roata pe care se formează oalele de lut" (< magh. lapito); leucă "parte a carului" (< magh. löcs); meci "opaiț" (< magh. mecs); mehei "masă" (< magh. mühely); mesalău "bidinea" (< magh. mezelõ); mesel "cană de tinichea" (< magh. meszely); mojar "piuă" (< magh. mozsar); morocaș "cele două bucăți de fier cu care se îmbracă capătul osiei" (< magh. marokvas); oiagă "sticlă (< magh. üveg); părnăhai "față de pernă" (< magh. parnahai); pințăluș "cuțit rabatabil" (< magh. penicilus); pomoci "pămătuh" (< magh. pamacs); raf "cerc de fier de la roata de lemn a carului" (< magh. dial. raf); răzălău "răzătoare" (< magh. reszelö); rondi "cârpă, zdreanță" (< magh. rongy); sărsam "unealtă, sculă" (< magh. szerszam); sobă "instalație de încălzit" (< magh. szoba); surcălău "sulă" (< magh. szurkalo); șaitău "teasc" (< magh. sajto); șereglă "element din construcția carului" (< magh. saroglya, soroglya); șifon "dulap" (< magh. sifon); șpargă "funie" (< magh. sparga); șpor "sobă cu plită" (< magh. spor); talger "farfurie" (< magh. talgyer); telteu "coș de nuiele" (< magh. töldõ); ticlăzău "fier de călcat" (< magh. teglazo); tolcer "pâlnie" (< magh. tölcser); țărcălam "compas" (< magh. cirkalom); valău "jgheab" (< magh. valyu); videre "găleată" (< magh. vödör); voșpor "vopsea de culoare neagră" (< magh. vaspor); voșorlău "fier de călcat" (< magh. vasalo).

- Bucătărie (mâncăruri, băuturi): ciurigău "prăjituri" (< magh. csöröge); cociune "piftie" (< magh. kocsonya); coleșă "mămăligă" (< magh. köles); comlău "drojdie" (< magh. komlo); guiaș "mâncare cu cartofi și carne" (< magh. gulyas); hrișcaș "orez" (< magh. rizskasa); ilistău "drojdie" (< magh. elesztö); jufă "semințe de dovleac prăjite" (< magh. zsufa); laboș "cratiță" (< magh. lábas); langalău "plăcintă" (< magh. lángoló); lașcă "tăieței" (< magh. laska); leveșe "supă cu carne de pui" (< magh. leves); lictar "magiun" (< magh. liktarium, liktarom, lekvar); lipie "pâine rotundă și plată" (< magh. lepény); mărtaș "sos" (< magh. mártás); oloi "ulei" (< magh. olaj); pancovă "gogoașă" (< magh. panko); pălincă "horincă" (< magh. palinka); pârgălaș "ceapă prăjită în ulei" (< magh. pergeles); pecie "carne" (< magh. pecsenye); ratotă "papară" (< magh. rantotta); rătișă "plăcintă" (< magh. retes); rântaș "îngroșeală" (< magh. rántás); slană "slănină" (< magh. szalonna); tistulaș "horincă" (< magh. tisztalas); tocană "mămăligă" (< magh. tokány); țaic "drojdie" (< magh. cajg); țipou "pâine mică, rotundă" (< magh. cipo).

- Instrumente muzicale: dobă "tobă" (< magh. dob); zongoră "chitară" (< magh. zongora); primaș "vioara I" (< magh. primás).

- Unități de măsură: fârtai "măsură de capacitate pentru lichide" (< magh. fertaly); fele "măsură de capacitate pentru lichide" (< magh. fele); hold "unitate de măsură pentru terenuri" (< magh. hold); iție "măsură veche pentru lichide" (< magh. icce); majă "unitate de măsură pentru greutăți" (< magh. mazsa).

- Agricultură: abrac "nutreț pentru animale" (< magh. abrak); cosalău "fânaț" (< magh. kaszáló); cucură "cormana plugului" (< magh. kukora); duleu "drum peste arături" (< magh. dülő); imaș "izlaz" (< magh. nyomas); jup "snop de bâlii" (< magh. zsup); melegar "răsadniță" (< magh. melegagy); rât "câmp necosit" (< magh. ret); rostei "grapă" (< magh. rostély).

- Păstorit: boitor "păcurar" (< magh. bojtar); ciopor "turmă de oi" (< magh. csoport); poivă "pânza cu care se acoperă comarnicul de la stână" (< magh. ponyva).

- Pomicultură: altoi "mlădiță folosită la altoire" (< magh. oltvany, var. din oltovany).

- Minerit: foitaș "material cu care se umple găurile, după ce s-a așezat în el explozibilul" (< magh. fojtas).

- Alte meserii: astalâș "tâmplar" (< magh. asztalos); borbil "bărbier" (< magh. borbely); bugnar "dogar" (< magh. bodnar); cherecheș "rotar" (< magh. kerekes); ciurdaș "văcar" (< magh. csirdas); cociș "vizitiu" (< magh. kocsis); comedieș "comediant" (< magh. komedias); fogodar "cârciumar" (< magh. fogadós); hăitaș "gonaș" (< magh. hajtas); meșter "maistru" (< magh. mester); misarăș "măcelar" (< magh. mészáros); nopsamoș "zilier" (< magh. napszamos); paler "îngrijitor de drumuri" (< magh. paller); pec "brutar" (< magh. pek); răeș "luntraș" (< magh. revesz); sabău "croitor" (< magh. szabo); sechereș "căruțaș, vizitiu" (< magh. szekeres); socaci "bucătar" (< magh. szakács); șuteu "brutar" (< magh. sütö); tușer "speculant" (< magh. tözser); vințeler "pândar" (< magh. vincellér).

- Etnonime: orvat "croat" (< magh. horvat); tăut "slovac" (< magh. toth).

- Categorii și funcții sociale: acastău "spânzurătoare" (< magh. akaszto); aldămaș "băutură de cinste în urma unei vânzări sau cumpărări" (< magh. aldomas); bâlci "târg, iarmaroc" (< magh. bolcsu, bulcsu); bitang "străin" (< magh. bitang); bold "prăvălie" (< magh. bolt); chizeș "vătaf al cetei feciorilor" (< magh. kezes); colduș "sărac" (< magh. koldus); corhaz "spital" (< magh. korhaz); dilcoș "haiduc" (< magh. gyilkos); diliș "adunare" (< magh. gyűles); făgădău "cârciumă" (< magh. fogado); fărșon "petrecere" (< magh. farsang); feredeu "baie, îmbăiere; stațiune" (< magh. fürdõ); foaită "neam, viță" (< magh. fajta); ghezeș "garnitură de tren" (< magh. gõzõs); grof "nobil maghiar" (< magh. grof); hadă "neam, tagmă" (< magh. had); hoștează "mahala" (< magh. hostad); husoș "monedă ungurească de argint" (< magh. huszas); jăndar "jandarm" (< magh. zsandar); jeler "țăran care muncea pe pământurile nobililor" (< magh. zsellér); mulăceag "petrecere, chef" (< magh. mulatsag); neam "popor, națiune" (< magh. nem); nemeș "nobil" (< magh. nemes); nemeșag "noblețe" (< magh. nemesseg); nopsam "simbrie" (< magh. napszam); oșcolă "școală" (< magh. iskola); pițulă "monedă" (< magh. picula); potică "farmacie" (< magh. patika); rablău "hoț, tâlhar" (< magh. rabló); robșag "arest" (< magh. rabsag); șarampou "barieră la intrarea în oraș" (< magh. sorompo); temeteu "cimitirul din afara satului" (< magh. temetõ); tog "proprietate prin comasarea unor terenuri" (< magh. tag); țintirim "cimitirul din apropierea bisericii" (< magh. cinterem); vidic "ținut, regiune" (< magh. vidék); vileag "mulțime, public" (< magh. vilag); vilfeu "chemător la nuntă" (< magh. võfely, dial. võfe, võfi).

- Administrație: așchiuț "ajutor de jurat" (< magh. esküdt); birău "primar rural" (< magh. biro); solgăbirău "subprefect" (< magh. szolgabiro); șpan "subprefect" (< magh. span, ispan); varmeghe "provincie, comitat" (< magh. varmegye); voloșman "deputat" (< magh. valasztmany). - Armată: adeu "tun" (< magh. agyu); borneu "raniță militară" (< magh. borju); căprar "caporal" (< magh. káprár); cătană "soldat, militar" (< magh. katona); ciacău "chipiu militar de paradă" (< magh. csako); flintă "pușcă" (< magh. flinta); hatijac "raniță de soldat" (< magh. hatizsak); hognoș "locotenent" (< magh. hadnagy); honved "soldat din infanteria maghiară" (< magh. honved); husar "soldat de cavalerie în armata maghiară" (< magh. huszar); obșât "ordin de lăsare la vatră" (< magh. obsit); prifont "pâine destinată soldaților" (< magh. profont); săbăceag "concediu militar; permisie" (< magh. szabadsag); sorozlaș "recrutare" (< magh. sorozas); șaică "gamelă" (< magh. csajka); talpoș "infanterist" (< magh. talpas); tist "ofițer, comandant" (< magh. tiszt).

- Relief, ape: adeag "lut, pământ" (< magh. agyag); aroc "șanțul de pe marginea drumului" (< magh. árok); bărc "desiș; pădurice" (< magh. berek); bicaș "pietriș" (< magh. bekaso); ciurgău "șuvoi" (< magh. csurgo); dâmb "deal" (< magh. domb); glod "noroi, mâl" (< magh. galad); iertaș "teren de pe care au fost tăiați copacii" (< magh. irtas); oaș "iertaș" (< magh. ovas); pustă "stepă" (< magh. puszta); șugău "pârâu" (< magh. sugo); tău "lac, baltă" (< magh. to).

- Faună: cealhău "pasăre mare de curte" (< magh. csaholo); chițcan "animal insectivor asemănător cu șoarecele" (< magh. cickany); ciurdă "cireadă" (< magh. csorda); cobârlău "culcuș" (< magh. kobor); helge "nevăstuică" (< magh. hölgy); gule "cireadă" (< magh. gul(y)a); guz "șobolan, cârtiță" (< magh. güzü); mătieș "gaiță" (< magh. matyas); moimă "maimuță" (< magh. majom); pihă "puf de pasăre" (< magh. pihe); pogace "turtă din semințe" (< magh. pogacsa); sarcă "coțofană" (< magh. szarka); șoldan "purcel" (< magh. süldö); tuluc "vițel" (< magh. tulok); țifră "cățea" (< magh. cifra); țubac "păsări de curte" (< magh. dial. cubak).

- Floră: acaț "salcâm" (< magh. akac); aghistan "castan" (< magh. gesztenye); agriș "arbust cu ramuri spinoase" (< magh. egres); baraboi "cartof" (< magh. baraboly); borșeu "mazăre" (< magh. borsó); dudău "cucută" (< magh. dudva); hajmă "coadă de ceapă verde" (< magh. hagyma); heid "cultură de viță-de-vie" (< magh. (szöllö) hagy); izmă "mentă" (< magh. izmat); lilion "specie de crin" (< magh. liliom); luhăr "trifoi" (< magh. lohere); maivă "mușcată" (< magh. malyva); măslad "fructul toxic al unei plante orientale" (< magh. maszlag); nadă "trestie" (< magh. nád); otrățel "plantă erbacee acvatică" (< magh. atracel); picioică "cartof" (< magh. pityoka); pițiană "frunze de porumb" (< magh. picijany); porodică "tomată" (< magh. paradicsom); tulipan "lalea" (< magh. tulipan); țitruș "rujmalin" (< magh. citrus); rodie "boală a plantelor" (< magh. ragya).

- Mitologie, magie: boboană "vrajă" (< magh. babona); bosorcău "vrăjitor" (< magh. boszorkany mester); uriaș "personaj mitologic" (< magh. orias).

- Religie, biserică: herdetiș "vestirea care se face la biserică" (< magh. hireszteles); perșă "cutie în care se strâng banii la biserică" (< magh. persely); pișpuc "episcop catolic" (< magh. püspök); popistaș "catolic" (< magh. papista).

- Diverse: bai "necaz, supărare" (< magh. baj); bagău "tutun, tabac" (< magh. bago); bănat "supărare" (< magh. banat); biușug "prosperitate" (< magh. böseg); bocșă "grămadă din lemne acoperită cu pământ" (< magh. boksa); bondroș "personaj mascat" (< magh. bondrus); botă "băț, par" (< magh. bot); bulciug "iertăciune" (< magh. bolcsu); cealău "pungaș" (< magh. csaló); celșag "amăgire" (< magh. csalsag); chelșug "cheltuială, întreținere" (< magh. költseg); cigă "scripete" (< magh. csiga); ciolă "minciună" (< magh. csal); cionic "luntre" (< magh. csonak); ciotcă "buturugă, ciot" (< magh. csutka); coardă "sabie de lemn" (< magh. kard); comb "nod" (< magh. gomb); copârșeu "sicriu" (< magh. koporso); dabilă "namilă" (< magh. debella); dărab "bucată" (< magh. darab); diug "hoit, cadavru" (< magh. dög); dohan "tutun" (< magh. dohany); dric "miez" (< magh. dërék); făgădaș "promisiune" (< magh. fogadas); firispor "rumeguș" (< magh. fűreszpor); foaș "viscol" (< magh. huvas); forgolom "agitație, circulație" (< magh. fujas); goz "mizerie" (< magh. gaz); haznă "folos" (< magh. haszon); hămișag "șiretenie" (< magh. hamisag); heli "loc, spațiu" (< magh. hely); hia "nevoie, trebuință" (< magh. hiany); hibă "cusur, defect" (< magh. hiba); hidoș "pod plutitor" (< magh. hidas); hir "veste, știre" (< magh. hir); hunsfut "persoană șmecheră" (< magh. huncfut); iliș "scaun la căruțele țărănești" (< magh. üles); ircă "caiet" (< magh. irka); jilip "jgheab" (< magh. zsilip); joardă "nuia" (< magh. zsorda); larmă "gălăgie" (< magh. larma); lepângău "nume de ocară pentru feciori" (< magh. lappangö); leșnic "loc de pândă a vânătorului" (< magh lesnic); macău "botă, toiag" (< magh. mankó); măgan "liber" (< magh. magan); mâglă "grămadă de lemne" (< magh. maglya); moaflă "om bleg" (< magh. mafla); mont "fructe puse la macerat" (< magh. mont); nimuric "pitic" (< magh. nyomorek); oargă "piele tăbăcită de bovină" (< magh. varga); paclă "pachețel din hârtie cu tutun pentru pipă" (< magh. pakli); palțău "bâtă" (< magh. palca); perț "minut" (< magh. perc); pleu "măsură pentru lichide" (< magh. pleh); ponc "neînțelegere" (< magh. ponk); pont "aluzie răutăcioasă" (< magh. pont); popiroș "hârtie" (< magh. papir); pozmă "rudă de lemn" (< magh. püzma, püzna); răcaș "grămadă de trunchiuri de copaci" (< magh. rakas); răvaș "crestătură" (< magh. rovas, ravas); rondioșag "murdărie" (< magh. rongyossag); sălaș "culcuș, adăpost" (< magh. szallas); sămădaș "socoteală" (< magh. szamadas); sudalmă "ocară" (< magh. szidalom); sureti "strânsul strugurilor" (< magh. szüret); șanț "tutun" (< magh. dial. sanc); șogor "cumnat" (< magh. sogor); șomoiog "smoc" (< magh. csomo); tar "greutate, sarcină" (< magh. tar); tămbălău "gălăgie" (< magh. tomboló); tărhet "greutate" (< magh. terhet); techergheu "derbedeu" (< magh. tekergö); telșâg "cheltuială" (< magh. költseg); tocorman "nutreț obținut din plante furajere" (< magh. takarmány); tuduman "strigăt de ajutor" (< magh. todomany); uișag "ziar" (< magh. ujsag); vamă "plata în natură pentru măcinat" (< magh. vam); valtău "macaz la calea ferată" (< magh. váltó); vălaș "răspuns" (< magh. válasz); verș "bocet" (< magh. vers); vălătaș "tragere la răspundere" (< magh. vallatas).

Verbe: adăvăsî "a se îmbolnăvi (din cauza farmecelor)" (< magh. adaveszni); aldui "a binecuvânta" (< magh. aldani); alipui "a se așeza, a se cuibări" (< magh. alapitni); altoi² "a introduce o ramură a unei plante în țesutul alteia" (< magh. oltani); arădui "a (se) porni" (< magh. eredni); arăstui "a se arăta" (< magh. ereszteni); băntălui "a lovi, a atinge" (< magh. bantalom); bănui "a se supăra" (< magh. banni); bâigui "a vorbi fără înțeles" (< magh. bolyo(n)gni); biciuli "a comenta, a bârfi" (< magh. becsülni); bizui "a se baza (pe cineva)" (< magh. bizni); bucta "a greși; a rata" (< magh. buktat); budușlui "a alunga, a fugări" (< magh. bujdosni); buntuzi "a deranja" (< magh. *bontozni); burzului "a se răsti (la cineva)" (< magh. borzolni); celui "a înșela" (< magh. csalni); chefeli "a peria" (< magh. kefelni); ciuciuli "a se ghemui" (< magh. csücsülni); ciumurlui "a se scârbi" (< magh. csömörleni); coldui "a cerși" (< magh. koldulni); corti "a pofti" (< magh. korty); cuștuli "a gusta" (< magh. kostolni); dărăli "a sfărâma" (< magh. daral); dilișî "a se strânge" (< magh. gyűlesez); fărtălui "a (se) da la o parte" (< magh. fartolni); felelui "a comenta" (< magh. felelni); fești "a vopsi" (< magh. festeni); firțăli "a tivi" (< magh. fercel); forăstui "a lipi" (< magh. forrasztani); genui "a suspecta" (< magh. gyanit); hălădi "a trăi undeva în voie, în liniște" (< magh. haladni); hondrăli "a face zgomot" (< magh. hadarni); horji "a freca o suprafață cu ajutorul unui obiect" (< magh. horzsolni); îndălui "a se porni" (< magh. indulni); îngădui "a permite" (< magh. engedni); joi "a birui, a răzbi" (< magh. gyönni, gyünni); legădi "a se mulțumi" (< magh. elegedettseg); locioli "a se bălăci în apă" (< magh. locsol); măjăli "a cântări" (< magh. mazsal); mântui "a (se) salva" (< magh. menteni); melestui "a fărâmița, a zdrobi" (< magh. mallaszteni); mirui "a obține, a dobândi" (< magh. nyerni); moșcoli "a (se) murdări" (< magh. mocskol); mozoli "a molfăi" (< magh. majszol); mulăti "a chefui" (< magh. mulatni); oltoni "a lipi o creangă de pom roditor pe tulpina unui pom neroditor" (< magh. oltani); păsăli "a (se) potrivi" (< magh. pazol); pingăli "a (se) vopsi" (< magh. pingalni); piscăli "a se murdări" (< magh. piszkol); poclui "a sta în loc" (< magh. pakol); poncioli "a risipi" (< magh. pancsol); ponoslui "a calomnia" (< magh. panaszol); prăbăli "a încerca" (< magh. probol); răntăli "a prăji carnea cu ou" (< magh. rant); sămăli "a socoti, a judeca" (< magh. szamol); sudui "a înjura" (< magh. szidni); șăinăli "a compătimi pe cineva" (< magh. sajnalni); șârgăni "a telegrafia" (< magh. sürgönyöz); șporoli "a economisi" (< magh. sporol); șurlui "a freca, a curăța" (< magh. surolni); tăgădui "a nega" (< magh. tagadni); tălpăli "a umbla desculț" (< magh. talpalni); tămădui "a vindeca" (< magh. tamadni); tâlni "a (se) întâlni" (< magh. tatalni); tinzui "a tortura, a necăji" (< magh. kinoz); tistuli "a distila" (< magh. tisztal); văcăli "a tencui" (< magh. vakol).

Adverbe: acar “măcar, cel puțin" (< magh. akar); alean "durere sufletească" (< magh. ellen); batăr "măcar" (< magh. bator); bistoș "desigur" (< magh. biztos); crestul "curmeziș" (< magh. keresztül); hatra "înapoi" (< magh. hatra); heaba "zadarnic" (< magh. hiaba); jib "tare" (< magh. zsib); minten "imediat" (< magh. menten); musai "negreșit" (< magh. muszaj); șohan "niciodată" (< magh. soha n(em) "niciodată"); teleleu "a umbla fără rost" (< magh. telelö). Adjective: barnă "negricioasă" (< magh. barna); băncădit "amărât" (< magh. bankodo); bărnaci "brunet" (< magh. barnas); beteag "bolnav" (< magh. beteg); bolund "nebun" (< magh. bolond); borzoș "ciufulit" (< magh. borzas); chedve "vesel" (< mag. kedv); cinaș "curat, îngrijit" (< magh. csinos); cioncaș "ciung" (< magh. csonkaš); ciontos "osos" (< magh. csontos); copos "chel" (< magh. kopasz); focău "sur" (< magh. fako); fuicaș "nebunatic; amețit" (< magh. fujás); găzdac "înstărit" (< magh. gazdag); gingaș "răsfățat" (< magh. dial. dsingas); hamiș "șiret, perfid" (< magh. hamis); hăbăuc "zăpăcit" (< magh. haboka); hârtilean "ursuz, răutăcios" (< magh. hirtelen); hireș "frumos" (< magh. hires); hiteuan "slab" (< magh. hitvany); nealcoș "elegant" (< magh. nyalcos); nulaș "de calitate superioară" (< magh. nullas liszt); ocoș "isteț" (< magh. okos); piscoș "murdar" (< magh. piszkos); pogan "mare, voinic" (< magh. pogany); preuș "neagră cu o nuanță roșiatică în jurul ochilor" (< magh. prozsa); pupoș "cocoșat" (< magh. pupos); rendeș "mândru" (< magh. rendes); rondioș "zdrențuros" (< magh. rongyos); rozosin "roz, trandafiriu" (< magh. rozsaszin); saparâș "acru" (< magh. szapora); sichiș "zgârcit" (< magh. szükös); șontorog "infirm" (< magh. dial. czomtorag); șuchet "buimăcit" (< magh. süket, siket); șugar "suplu, subțire" (< magh. sugar); tistaș "curat" (< magh. tiszta); țebeș "friguros" (< magh. sebes); țifraș "pestriț" (< magh. cifras); varos "alb-murdar" (< magh. vörös).

Conjunții: pedig "chiar dacă" (< magh. pedig).

Cuvinte maghiare împrumutate din limba română (cu etimon atestat în graiurile maramureșene): magh. aszunal < rom. ajuna; magh. armas < rom. armaș; magh. hermekszar < rom. armăsar; magh. armingyin < rom. arminden; magh. armurar < rom. armurar; magh. babec < rom. babiță; magh. bacs < rom. baci; magh. banya < rom. baie; magh. balmos < rom. balmoș; magh. babatyi, bobotyi < rom. băbătie; magh. balaj < rom. bălai; magh. belc < rom. bălțat; magh. bordej, bordely < rom. bordei; magh. bringa < rom. brâncă; magh. bernyesz "brâu de lână" < rom. brâu; magh. brusztuj, burusztuj < rom. brustan; magh. bohaj < rom. buhai; magh. bordej < rom. bujdei; magh. buza "buza de sus" < rom. buză; magh. kapica < rom. căpiță; magh. kapusa < rom. căpușă; magh. kecel < rom. cățel; magh. kirlan, kerlany < rom. cârlan; magh. kertica "cârtiță" < rom. cârtiță; magh. csa(h), csale < rom. cea; magh. cserkalo < rom. cercală; magh. cserge < rom. cergă; magh. csetina < rom. cetină; magh. tyaun < rom. cheaun; magh. csafling, csopling < rom. cioflâng; magh. csukor "funda, ciucure" < rom. ciucure; magh. koka "moț, creastă" < rom. coc; magh. kocsany < rom. cocean; magh. kope < rom. copil; magh. kompona < rom. cumpănă; magh. gurasztra < rom. curastă; magh. kursza, kurcsa "capcană, cursă" < rom. cursă; magh. kusztora < rom. custură; magh. fertat < rom. fârtat; magh. fogzsiu > rom. foc viu; magh. fustely < rom. fuștel; magh. gargyina < rom. gardină; magh. göb "cocoașă" < rom. gheb; magh. guruj < rom. grui "colină, movilă"; magh. reg. grumëzzsor < rom. grumaz; magh. gusa < rom. gușă; magh. hodaly "cătun" < rom. hodaie; magh. imolya < rom. im; magh. zsendice < rom. jintiță; magh. lapedal < rom. lepăda; magh. loboda < rom. lobodă; magh. mal < rom. mal; magh. makris < rom. măcriș; magh. moca < rom. mâță; magh. mojna < rom. moină; magh. muzsgye < rom. mujdei; magh. nyam < rom. neam "popor, națiune; rudă, rudenie, familie" (Bakos, 1982: "Roman eredetu") / în general, e considerat împrumut din magh. nem "gen, specie, sămânță, soi, viță" (Șăineanu, Scriban; Cihac, Tiktin, cf. DER; DEX, MDA); magh. nyepota, nepotya < rom. nepoată; magh. notin < rom. noaten; magh. bakisa < rom. oacheș; magh. pakular < rom. păcurar; magh. pakura < rom. păcură; magh. pita < rom. pită; magh. plaj < rom. plai; magh. pocsumb < rom. pociump; magh. pomana < rom. pomană; magh. potraka < rom. potroacă; magh. poronty, prunkuj, pruncs < rom. prunc; magh. ramasz "rest" < rom. rămas; magh. nyekezsil < rom. râncheza; magh. cimbora < rom. sâmbră; magh. szinzijenya < rom. sânzâiană; magh. szkeperal < rom. scăpăra; magh. szërbëzit < rom. searbăd; magh. stal, istal, star < rom. staul; magh. esztena < rom. stână; magh. szterp < rom. sterp; magh. esztrenga < rom. strungă; magh. tilinka < rom. tilincă; magh. tarisznya < rom. traistă; magh. trankalni < rom. trăncăni; magh. col < rom. țol; magh. vatra < rom. vatră.

Ucrainenii

Numiți ruteni (după uzanțele austriece), rusini sau ruși carpatici, huțuli (în Bucovina), ucrainenii sunt considerați ramură a slavilor de est, deși, după unii autori, ar fi mai degrabă urmași ai slavilor nordici – "fizionomia și sonoritățile lingvistice, particularitățile graiurilor galiciene coexistând cu dialectele boikoviene, populația venind în Maramureș atât din Transcarpatia, cât și din Ucraina Pricarpatica, dar pare-se că în aceste zone au venit dinspre nord"^[14]. Această ipoteză este întărită și de faptul că la granița de nord-vest a Maramureșului "s-a așezat o populație venită dinspre Lituania, condusă de Teodor Koriatovici, cneaz lituanian, învins de cneazul lituanian Vitold"^[15]. Chiar dacă primele contacte între populația română și ucraineană "datează de prin veacul al XII-lea, dacă nu și mai înainte"^[16], în general se acceptă că primul val de ucraineni pătrunde dinspre Galiția în Maramureș nu mai repede de sec. XIII-XIV. Prima atestare documentară datează din secolul al XIV-lea, când se menționează numele râului Ruscova.

Filipașcu (1940) apreciază că venirea rutenilor este strâns legată de descălecatul lui Bogdan (1359) și depopularea ținutului Bereg și Ung. În acest context s-ar fi stabilit în zonă Teodor Koriatovici cu 40.000 de ruteni, după ce au fost alungați de lituanieni. De-aici, voievodul Ioan de Rozavlea a adus câteva familii de ruteni, pe care le-a colonizat "de-a lungul văii, numită după ei, Apa Rusului, unde au întemeiat satele rutenești și iobăgești Poienile de sub Munte, Repedea și Ruscova"^[17]. Cert este că în secolul al XIV-lea "se aflau în Maramureș doar câteva sute de ruteni"^[18].

Al doilea val se declanșează undeva pe la jumătatea secolului al XV-lea, când nobilii români din satele din dreapta Tisei "au început să-și aducă pe domeniile lor iobagi ruteni din Bereg, care în 1489 aveau deja un preot rutean^[19]. În aceste condiții au pătruns rutenii în comunitățile românești de pe Valea Tisei (Lunca la Tisa, Bocicoi, Crăciunești, Virșmort - azi Tisa -, Câmpulung la Tisa, Remeți).

De-a lungul timpului, în unele localități (Lunca la Tisa și Remeți, de exemplu), românii au fost asimilați, pe când în altele (Bocicoi, Crăciunești, Tisa) există și azi comunități distincte de români, ucraineni și maghiari.

Petrovai (2007) consideră că a existat și un al treilea val de ucraineni ce au migrat spre Maramureș începând cu secolul al XVII-lea. Aceștia "populează valea inferioară a râului Vișeu, întemeind satele Crasna și Valea Vișeului, care alcătuiesc în prezent comuna Bistra". Fenomenul a fost favorizat de anexarea Galiției (regiunea în care s-au stabilit rutenii conduși de Koriatovici, în sec. al XIV-lea) la Imperiul Habsburgic, ceea ce înseamnă că nu a existat graniță între acest ținut, Maramureș și Transilvania. În aceste condiții, la începutul secolului al XX-lea, regiunea din nordul Tisei (Transcarpatia de azi) este "inundată de ruteni". "Ucraineni din văile Tisei și Ruscovei vorbesc un grai transcarpatic, iar cei din Valea Vișeului, Bistra și Crasna, unul huțul. Ambele graiuri sunt puternic influențate de limba română"^[20].

Papahagi constata, în 1925, că se exercită o "intensă influență lexicală ruteană în graiul maramureșean, după cum, pe de altă parte, putem constata o influență nord-românească în graiul rutean".

Din punct de vedere dialectal, interferența e evidentă: "Influența ucraineană a afectat atât lexicul, cât și sistemul fonetic din Maramuresul istoric: africatele ĉ, ĝ din limba comună se pronunță mai dur, č, ğ , iar vocalele e, i următoare devin ă, respectiv î: čăr, ğăr. S-a opinat că fenomenul de durificare s-a petrecut sub influența foneticii ucrainene"^[21]. Ca urmare a acestor contacte lingvistice este socotită și "palatalizarea labialelor f, v la s, z: sir, zin, pentru fir, vin" .

Filipașcu^[22] ține să remarce faptul că rutenii au avut un aliat puternic în "biserica cu limbă slavonă", condusă mult timp, în Maramureș, de episcopi ruteni de Muncaci.

La nivelul județului Maramureș, la recensământul din 2002, erau 34.026 de etnici ucraineni, reprezentând 6,7% din populația județului; iar la recensământul din 2011, s-au înregistrat 31.234 de etnici ucraineni (6,8%), repartizați astfel: Bistra (3.603), Bocicoiu Mare (1.973), Poienile de sub Munte (9.284), Remeți (2.175), Repedea (4.529), Rona de Sus (3.246), Ruscova (5.141).

Redăm, în continare, lista termenilor împrumutați din limba ucraineană, cuprinși în glosar (și addenda):

Substantive:

- Omul: hârcă "femeie bătrână" (< ucr. hyrka); hoașcă "femeie bătrână și rea" (< ucr. haška).

- Îmbrăcăminte, accesorii: ciubotă "cizmă" (< ucr. čoboty); cușmă "căciulă" (< ucr. kučma); leancă "haină ponosită" (< ucr. ljanka); rantie "scutec" (cf. ucr. rantuh); scrabă "cizmă stricată" (< ucr. scrab); stan "partea inferioară a cămășii" (< ucr. stan); suman "haină lungă" (< ucr. sukman); zadie "catrință" (cf. ucr. zady).

- Locuiță, anexe, gospodărie: coștei "coșar" (< ucr. kosili); cuhnă "bucătărie" (< ucr. kuhnja); dohot "păcură" (< ucr. dehotǐ); draniță "șindrilă" (< ucr. dranyca); hleab "acaret" (cf. ucr. chljabaty); lodbă "scândură lată" (< ucr. lodva); oboroc "șopron" (< ucr. uborok); podină "pardoseală de scânduri" (< ucr. podyna); podoimă "grindă, punte" (< ucr. dial. podoǐma); preptici "scândura din jurul vetrei" (< ucr. propiceok).

- Obiecte și unelte casnice: antal "butoi" (< ucr. antal); batcă "nicovală mică" (< ucr. babka); chibăl "vas din doage de lemn, cu mâner" (< ucr. kibel); coarbă "burghiu" (< ucr. korba); cocioarvă "vătrai" (< ucr. kočerha); corșău "damigeană" (< ucr. korsov); cujeică "furcă de tors" (< ucr. kyželĭka); hrebincă "perie" (< ucr. hrebinka); hulubă "rudă" (< ucr. holoblja); loitră "părțile laterale ale carului" (< ucr. loitra); lojniță "leasă sau coș de nuiele" (< ucr. ložnyc'a); lujniță "făclie" (< ucr. lušnitya); podhorniță "partea de jos a jugului" (< ucr. dial. podgornița); poloboc "butoi" (< ucr. polubok); pranec "mai de bătut rufe" (< ucr. pranyk); rătez "încuietoare" (< ucr. retjaz); răzvalcă "sucitoare" (< ucr. razvalka); sâsâiac "ladă pentru cereale" (< ucr. susik); șișcă "mașină de tocat coceni" (< ucr. sička); tarniță "șa din lemn" (< ucr. tarnyc'a); veșcă "coajă de copac (pentru site)" (< ucr. dial. večka).

- Bucătărie (mâncăruri, băuturi): chisăliță "borș de tărâțe" (< ucr. kyselyca); cir "terci" (< ucr. čyr); halușcă "sarma" (< ucr. galuška); hușcă "drob de sare" (< ucr. huska); sămătișă "lapte prins" (< ucr. samokiša).

- Agricultură: hat "mejdă, răzor" (cf. ucr. hat); șirincă "fâșie îngustă de pământ arabil" (< ucr. šyrynka).

- Păstorit: bedearcă "covată de lemn găurită" (< ucr. breda); vătaf "mai mare peste păcurari" (cf. ucr. vataha); zăplad "perete din bârne" (< ucr. zaplaz).

- Butinărit: caiman "lucrător care se ocupă cu gospodăria cabanei" (< ucr. kaiman); colteș "bucată tăiată dintr-un trunchi de copac" (< ucr. kolotyca); pașcă "legătură din șase bușteni pentru transport" (< ucr. pačka).

- Categorii și funcții sociale; administrație: crainic "vestitor" (< ucr. krajnik); drușcă "domnișoară de onoare" (< ucr. družka); dutcă "monedă veche de argint" (< ucr. dudok); orândă "cârciumă" (< ucr. orenda); staroste "persoană care conduce ceremonia nunții" (< ucr. starosta).

- Relief, ape: corhă "coastă de deal" (< ucr. kurhan); corost "fânațe, deal" (< ucr. corost); crezină "desiș de mărăcini" (< ucr. krivina); delniță "fâșie îngustă și lungă de teren" (cf. ucr. dil'nyc'a); dubiște "pădure de stejari" (< ucr. dubište); hâlboacă "vâltoare" (< ucr. hlubovkyi); hrubă "galerie subterană" (< ucr. hruba); huci "crâng" (< ucr. hušca); ierugă "teren mlăștinos" (< ucr. jaruga); laz "teren defrișat" (< ucr. laz); luh "luncă" (< ucr. luh); moclină "loc apătos" (< ucr. moklina); plisă "apă adâncă" (< ucr. pleso); porih "prag de bușteni" (< ucr. porig); prelucă "poiană mică" (< ucr. preluka); soliște "teren sărat" (< ucr. solyšče); știob "trunchi de copac scorburos pentru fântână" (< ucr. štovb, štub); zaton "trecătoare" (< ucr. zatonǔ); zănoagă "căldare" (cf. ucr. zanoha).

- Faună: gotcă "curcă" (< ucr. gotka); lostriță "pește răpitor" (< ucr.losos'); măcăleandru "pasăre mică, migratoare" (cf. ucr. makoliandra); neviscă "nevăstuică" (< ucr. nevistka); pajură "acvilă de munte" (< ucr. pažera); păhaie "animal sălbatic" (cf. ucr. pah); sâlță "cursă, capcană" (< ucr. sylice); trușcă "curcă" (< ucr. truška).

- Floră: bărbănoc "saschiu" (< ucr. bervinok); bâlie "tulpina porumbului" (< ucr. balija); coloz "specie de grâu" (< ucr. kolos); corci "tufă" (< ucr. korč); harbuz "dovleac" (< ucr. harbuz); hrișcă "plantă alimentară" (< ucr. hrecka); jmetelină "bâlie" (cf. ucr. jmat, jmatina); lisnit "soi de măr pădureț" (< ucr. lysnyk); loză "răchită" (< ucr. loza); odolean "valeriană" (< ucr. odoljan); pup "boboc de floare; mugur" (< ucr. pup); rostopască "calce mare" (< ucr. rostopast'); târsă "iarbă care se utilizează la așternuturi" (< ucr. tyrsa).

- Diverse: brahă "fructe fermentate" (< ucr. braha); bubă "umflătură, abces" (< ucr. buba); cășiță "întâritură la poduri" (< ucr. kasita); cercală "năvod" (< ucr. čekalo); cioarsă "obiect uzat" (cf. ucr. cersati); coh "vatra de la gura foalelui" (< ucr. koh); crișmă "bucată de pânză" (< ucr. krijma); drâmbă "instrument muzical" (< ucr. drymba); hait "baraj artificial" (< ucr. hat, hatǐ); halipă "zdreanță" (cf. ucr. halena); holcă "gălăgie" (< ucr. golka); huțul "populație de origine slavă" (< ucr. hucul); leșcă "lemnul cu care se bate lutul folosit la olărit" (< ucr. liska); moștoc "mănunchi" (< ucr. motoșka); ohotnic "vânător" (< ucr. ohotnic); omăt "zăpadă" (< ucr. ovmet); ometiță "praf de făină ce se depune în moară" (< ucr. obmetycja); pacoșă "rest de cânepă" (< ucr. pacosi); pisoc "noroi" (< ucr. pysok); rodină "moștenitor" (< din ucr. rodini); rusnac "ucrainean" (< ucr. rusnǐeak); tupită "namilă" (< ucr. tupita); țâdulă "scrisoare, bilet" (< ucr. cidula); zăgnată "focul ce se face la gura cuptorului" (< ucr. zagnit); zăhadă "îngrămădire de plute" (< ucr. zahata); zoroboc "câștig prin muncă" (< ucr. zarobok).

Verbe: cușăi "a gusta" (< ucr. kušei); dubi "a tăbăci" (< ucr. dubyty); homoti "a se zăpăci" (< ucr. homut); luști "a desface boabele" (< ucr. lușiti); murui "a unge, a tencui" (< ucr. murovati); pădăi "a se grăbi" (< ucr. podavatič); preti "a luxa" (< ucr. pretiti); uști "a săruta" (cf. ucr. usta); văji "a se potrivi" (< ucr. važiti); vetri "a veghea" (< ucr. vitriti); vorovi "a vorbi" (cf. ucr. hovoryty); zăhăi "a incomoda" (< ucr. zahaity); zoli "a spăla rufe" (< ucr. zolyty); zorobi "a câștiga, a dobândi" (< ucr. zarobyty).

Adverbe: ba "nu" (< ucr. ba); hăt "mult, îndelung" (< ucr. het).

Adjective: brudit "crud, fraged" (< ucr. bruditi); calic "slab; sărac" (< ucr. kalika); cici "frumos, drăguț" (< ucr. čiča); hâd "urât" (cf. ucr. hyd).

Cuvinte ucrainene împrumutate din limba română (cu etimon atestat în graiurile maramureșene): ucr. aretii < rom. arete; ucr. harmasar < rom. armăsar; ucr. asyca < rom. arșiță; ucr. arawona < rom. arvună; ucr. bac < rom. baci; ucr. balyga, belega < rom. baligă; ucr. barza < rom. barză; ucr. balec < rom. bălțat; ucr. boljfa < rom. bolfă; ucr. bordej < rom. bordei; ucr. bort(a) < rom. bortă; ucr. brostur, brustura < rom. brustan; ucr. bordej < rom. bujdei; ucr. kary < rom. car "vehicul cu patru roți"; ucr. kaca < rom. cață; ucr. kapuš < rom. căpușă; ucr. ča(la) < rom. cea; ucr. kljaka < rom. clacă; ucr. komarnyk < rom. comarnic; ucr. kopyu < rom. copil "bastard"; ucr. kukul < rom. cuc; ucr. kolastra < rom. curastă; ucr. korkobeč < rom. curcubeu; ucr. kurmej < rom. curma; ucr. dojna < rom. daina "cântec liric"; ucr. frembia < rom. frambie; ucr. gindzura < rom. ghințură; ucr. huhla sau gugla < rom. glugă; ucr. grušati se, gruševina < rom. gros; ucr. gruny, chruny < rom. grui "pisc de deal"; ucr. gušatiǐ < rom. gușat; ucr. guši < rom. gușă; ucr. guteja < rom. gutâi; ucr. odaǐa < rom. hodaie; ucr. žentyca < rom. jintiță; ucr. zenepyr < rom. jneapăn; ucr. ljajistyi < rom. lai; ucr. lew < rom. leu; ucr. levurda < rom. leurdă; ucr. maljaj < rom. mălai; ucr. mamalyga < rom. mămăligă; ucr. merend'a < rom. merinde; ucr. micka < rom. miță; ucr. mošul, moša < rom. moș; ucr. nanaško < rom. nun; ucr. pastaja < rom. păstaie; ucr. plaj < rom. plai; ucr. prewetje < rom. priveghi; ucr. putyni, putna, putena < rom. putină; ucr. ryndža < rom. rânză; ucr. fil < rom. siu "fiu, copil"; ucr. spyndz < rom. spânz; ucr. spuza < rom. spuză; ucr. tapčan < rom. tăpșancă; ucr. tylynka < rom. tilincă; ucr. cap < rom. țap; ucr. cara < rom. țară; ucr. carok, carka < rom. țarc; ucr. urda < rom. urdă; ucr. vatra < rom. vatră; ucr. vakeliǐa < rom. văcălie; ucr. vatulja < rom. vătui; ucr. dzama < rom. zamă; ucr. dzer < rom. zăr; ucr. garda < rom. zgardă.

Germanii

Primii coloniști de etnie germană au fost așezați în Maramureș la dispoziția Casei regale maghiare. O dovadă în acest sens este o diplomă din 26 aprilie 1328, prin care regele acordă privilegii coloniștilor germani din orașele Visc, Hust, Teceu și Câmpulung, "scoțându-i de sub autoritatea organelor administrative locale"^[23].

Tot în secolul al XIV-lea este atestată prezența coloniștilor germani în cetatea Rivulus Dominarum (Baia Mare), când autoritățile locale menționează că cererea acordării de libertăți se face "...în numele tuturor orășenilor și oaspeților noștri"^[24]. Se apreciază că în această perioadă un număr de mineri din Saxonia au fost angajați la minele din Baia Mare, Baia-Sprie, Ocna-Șugatag, dar și în Vișeu sau Borșa - fără să asistăm la un proces masiv de colonizare. Acest fenomen se va petrece abia în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.

În anul 1774, poposește în Maramureș o comisie a administrației austriece pentru a evalua bogățiile provinciei. Din raportul întocmit^[25] reiese faptul că autoritățile și-au manifestat interesul pentru exploatarea zacămintelor de sare și a pădurilor din Maramureș. Autorii raportului recomandă aducerea unor coloniști germani - "300 de muncitori de pădure din zona de sus a Tirolului sau din Steyermark"^[26].

În secolul al XVIII-lea, colonizarea șvabilor ("Schwabenzüge") are loc în etape, numite tereziană, josefină și carolină. Procesul efectiv de colonizare s-a desfășurat în două etape: primul grup de coloniști a sosit până în 1780, în timpul împărătesei Maria Tereza (1740-1780), înființând "centre forestiere pentru exploatarea pădurilor aparținând Erariului (Fiscului)" la Frasin, Rahău, Mocra Germană, Vișeu de Sus și Borșa Handal^[27]. A doua etapă a avut loc în anul 1785, când împăratul Iosif al II-lea a așezat "10 familii germane la Sighet, 7 la Câmpulung și 16 la Hust"^[28]. O parte din ei, stabiliți în zona Vișeu, au provenit din Munții Tatra, din localitatea Zips (de unde denumirea de țipțeri). După dezmembrarea Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană (în 1806), Austria se desprinde din Confederația Germană de state independente (în 1866) și formează cu Ungaria un stat dualist (1867) sub conducerea împăraților din dinastia de Habsburg. Atât Maramureșul, cât și Transilvania se vor afla sub administrația austro-ungară până după Primul Război Mondial. În perioada interbelică, "țipțerii (urmașii coloniștilor de etnie germană stabiliți în zona Vișeu) numărau peste 3.000 de suflete; la sfârșitul secolului al XX-lea ei s-au rărit foarte mult, iar în urma emigrărilor masive în Germania, comunitatea lor din Maramureșul istoric este pe cale de dispariție"^[29].

De la această populație de etnie germană, maramureșenii au împrumutat un lexic legat mai cu seamă de chestiuni administrative, militare sau termeni ce defineau obiecte și unelte importate de coloniști și cu care populația autohtonă nu era familiarizată.

În județul Maramureș, la recensământul din 2002, erau 1.954 de etnici germani, reprezentând 0,4% din populația județului, iar la recensământul din 2011, s-au înregistrat 1.075 de etnici germani (0,2%), cei mai multi stabiliți în Vișeu de Sus (605), în Baia Mare (284) și Poienile de sub Munte (176).

Redăm, în continare, lista termenilor împrumutați din limba germană, cuprinși în glosar (și addenda):

Substantive:

- Maladii: franț "boală venerică" (cf. germ. französische Krankheit); hârtică "tuberculoză" (< germ. Hektik); reumă "reumatism" (< germ. Rheuma).

- Îmbrăcăminte, accesorii: bartă "tivitura de sus a izmenelor" (< germ. Borten); doloman "suman" (< germ. Dolman); falț "cută" (< germ. Falz); laibăr "vestă scurtă" (< săs. leibel); roc "suman" (< germ. Rock); spențer "veston scurt" (< germ. Spenzer); struț "buchet de flori" (< germ. Strauβ); șlaier "voal de mireasă" (< germ. Schleier); ștrimflu "ciorap" (< germ. Strumpf).

- Locuiță, anexe, gospodărie: bloder "cuptor la soba cu lemne" (cf. germ. Bratröhre); chedrenț "dulăpior" (< germ. Kredenz); corfă "coș pentru evacuarea fumului" (< germ. Korf); ferhong "perdea (< germ. Vorhang); prici "pat rudimentar" (< germ. Pritsche); rigli "zăvor la ușă" (< germ. Riegel); stălaj "raft în cămară" (< germ. Stellage); strujac "saltea" (< germ. Strohsack); șăranț "stâlp" (cf. germ. Schranz); șopron "oboroc" (< germ. Schoppen); șpais "cămară mică" (< germ. Speise); șpor "sobă cu plită" (< germ. Sparherd); ștablon "prelungire a podului" (cf. germ. Stabbau, Standbaum); șubler "zăvor" (< germ. Schublehre); șură "construcție anexă" (< germ. dial. Schur); țaglă "zăvor" (< germ. Zaggel).

- Obiecte și unelte casnice: calhău "casma" (< germ. Keilhaue); cană "unitate de măsură pentru cereale" (< germ. Kanne); cantă "vas de lut" (< germ. Kåndl); capuțan "frâu; căluș" (cf. germ. Kappzaum); cioflâng "cârlig" (< germ. Schiebling); glajă "sticlă, recipient" (< germ. Glas); razilă "perie pentru lână" (< germ. dial. Raffel); sodă "carbonat de sodiu" (< germ. Soda); șling "broderie" (< germ. Schlinge); șticărai "dantelă, broderie" (< germ. Stickerei); ștoacă "unealtă cu tăiș metalic" (cf. germ. Stock, Stich, Stichel); ștraf "căruță cu ladă" (< germ. Straf wagen); ton "butoi" (< germ. Tonne); țaigăr "arătător la ceasornic" (< germ. Zeiger); vailing "lighean" (< germ. Weitling, Weidling).

- Bucătărie (mâncăruri, băuturi): gaist "țuica din prima distilare" (< germ. Geist); jamnă "franzelă, pâine mică" (< germ. Semmel); jumară "resturi rezultate din topirea slăninii de porc" (< germ. Schmarren); maglavais "amestec" (< germ. mackelweiβ); ștric "grad alcoolic" (< germ. Strich); trinci "țuica după a doua distilare" (< germ. trink); țucur "zahăr" (< germ. Zucker).

- Unități de măsură: deț "decilitru" (cf. germ. Deziliter); felder "unitate de măsură pentru cereale" (< săs. fyrdel); șuc "unitate de măsură a lungimii" (< germ. Schuh).

- Minerit: fistău "ciocan folosit în mină" (< germ. Fäustel, Füstel); forzaț "rocă sterilă" (< germ. Vorsatz); hamer "ciocan" (< germ. Hammer); hont "vagonet din lemn" (< germ. Hund); liget "culcușul filonului" (< germ. Liegendens, liegen); luft "curent de aer" (< germ. Luft); lută "plan înclinat lângă șteampuri" (< germ. Lutte); ort "abataj" (< germ. Ort); staigăr "maistru miner" (< germ. Steiger); șaitroc "unealtă folosită la alegerea aurului" (< germ. (Ab)scheidetrog); șfenchel "ciocan cu mâner în formă de baston" (< germ. Schlegel); șlag "galerie transversală" (< germ. Schlag); șlam "amestec de apă cu particule fine" (< germ. Schlamm); șteamp "instalație hidraulică pentru concasarea minereurilor" (< germ. Stampf); știol "galerie de mină" (< germ. Stollen); știurț "vas în care se pune praf de pușcă" (< germ. Sturz); șut "durata unei zile de lucru a unui miner" (< germ. Schicht).

- Meșteșugărit: holender "colier" (< germ. Holländer); rașpău "pilă folosită de fierar" (< germ. Raspel); șlaifăr "tocilar" (< germ. Schleifer).

- Butinărit, prelucrarea lemnului, tâmplărie: abrict "cuțit rotativ" (< germ. Abrichter); clupă "compas" (< germ. Kluppe); foștă "scândură; dulap" (< germ. Pfosten); gardină "șanțul circular la butoi" (< germ. Gargel); gater "utilaj de debitat cherestea" (< germ. Gatter); joagăr "fierăstrău" (< germ. Säge); lodânc "bucată de lemn" (< germ. Ladung); ontorloage "drum din bușteni" (cf. germ. Unterlager); șiler "unealtă folosită la decojitul trunchiurilor" (< germ. Schäler); ștaflă "scândură groasă de lemn" (< germ. Staffel); țapin "unealtă pentru manipularea lemnului" (< germ. Zapin, Zappin); vinclu "instrument folosit la fasonarea lemnului" (< germ. Winkel).

- Alte meserii: brăher "distilator" (< germ. Brauherr); brener "fochist" (< germ. Brenner); cujner "cojocar (< germ. Kürschner); fondi "hingher (< germ. Hundefänger); iagăr "pădurar" (< germ. austr. Jäger); poticar "farmacist" (< germ. Apotheker); șnaidăr "croitor" (< germ. Schneider); șuștăr "pantofar" (< germ. Schuster).

- Categorii și funcții sociale; administrație: bancută "monedă de 50 de bani" (< germ. Banknote); bandă "taraf" (< germ. Bande); boacter "paznic de noapte, polițist" (< germ. Wächter); comitat "unitate administrativ-teritorială" (< germ. Komitat); creițar "monedă de argint" (< germ. Kreuzer); danț "dans, joc" (cf. germ. Tanz); forgater "adunare" (< germ. vergattern); gheșeft "afacere, negustorie" (< germ. Geschäft); groș "monedă de argint" (< germ. Groschen); handal "partea mai întărită a unui orășel" (< germ. Handal); linghișpir "carusel" (< germ. ringspiel); ștempel "ștampilă" (< germ. Stempel); taler "monedă de argint" (< germ. Taller); vexel "poliță contractuală" (< germ. Wechsel).

- Armată: bagnet "baionetă" (< germ. Bajonett); comiz "pâine cazonă" (< germ. Kommis); decung "tranșee" (< germ. Deckung); festung "cetate întărită" (< germ. Festung); filer "sergent" (< germ. Führer); gledă "șir de soldați" (< germ. Glied); ibung "manevră sau instrucție militară" (< germ. Übung); patron "glonț, cartuș" (< germ. Patrone); pruțuc "traistă pe care o purtau soldații" (< germ. Brotsack); răgută "recrut" (< germ. Rekrut); șălboc "santinelă" (< germ. Schildwache); șâred "alice" (< germ. Schrot); țăl "țintă, punct" (< germ. Ziel).

- Relief: pas "trecătoare în munți" (< germ. Pass); țanc "pisc, culme" (< germ. Zinken).

- Faună: grindel "pește mic" (< săs. grendel, germ. Grundel).

- Floră: bortă "gaură, scobitură" (< germ. Borte); hand "cânepă de sămânță" (cf. germ. Hanf); lucernă "trifoi" (< germ. Luzerne);

- Diverse: broză "bicarbonat de sodiu" (cf. germ. Brause); cant "muchie" (< germ. Kante); ciuhă "sperietoare" (< săs. čuha, cf. germ. Scheuche); cuglă "piramidă de nuci" (< germ. Kugel); dețember "decembrie" (< germ. Dezember); farbă "culoare, vopsea" (< germ. Farbe); feder "arc din sârmă de oțel" (< germ. Feder); fleandură "zdreanță" (cf. săs. flander); floșter "stradă, alee" (< germ. Pflaster); fludără "canalul prin care curge apa la moară" (< germ. Fluder); hută "sirenă" (< germ. Hupe); lenker "sanie cu volan" (< germ. Lenker); maltăr "mortar" (< germ. Malter); neț "fileu, plasă" (< germ. Netz); plăivais "creion" (< germ. Bleiweiβ); poc "pachet" (< germ. Pack); rutean "ucrainean" (< germ. Ruthene); servus "formulă de salut" (< germ. Servus); stroh "resturi de paie" (< germ. Stroh); șpațir "plimbare" (< germ. Spaziergang); șpil "șmecherie, pont" (< germ. Spiel); ștraif "linie, dungă" (< germ. Streif); ștrec "cale ferată" (< germ. Strecke); tintă "cerneală" (< germ. Tinte); troacă "cutie" (< germ. dial. Trog, Trok); troagăr "targă" (cf. germ. Träger); țincvais "oxid de zinc" (< germ. Zinkweiss); țipțărai "cartier în localitatea Vișeu" (< germ. Zipser-Reihe); țipțer "colonist de etnie germană" (< germ. Zipser); țuruc! "îndemn pentru cai să meargă cu spatele" (< germ. zurück).

Verbe: fălțui "a executa un falț" (< germ. falzen); fliștuca "a dejuna, a mânca" (< germ. frühstücken); flosteri "a pava; a asfalta" (< germ. pflastern); rânui "a da drumul lemnelor pe uluc" (cf. germ. Rinne); șpesa "a cheltui" (< germ. Spesen); ștemplui "a ștampila" (< germ. stempeln); tăndăli "a păcăli" (< germ. tändeln); țăli "a nimeri" (< germ. zielen); vâzoli "a se zvârcoli" (< germ. wuseln).

Adverbe: acurat "negreșit" (< germ. akkurat); fest "mereu" (< germ. fest); hoptac "comandă militară cu sensul de "drepți" (< germ. habt Acht! );

Adjective: fain "frumos" (< germ. fein); falcău "iute, ager" (< germ. Falke); tut "prost" (< germ. Tute).

Cuvinte săsești împrumutate din limba română (cu etimon atestat în graiurile maramureșene): săs. kandelě < rom. candilă "candelă"; săs. kopil < rom. copil "bastard"; săs. lepedan < rom. lepăda "a arunca".

Contacte cu populația de etnie țigănească

"Țiganii au fost, la origine, niște paria indieni, care prin veacul al XIII-lea au plecat în căutarea unui trai mai bun. La noi li s-a zis, într-o vreme, tătărași, pentru că au venit ca auxiliari ai tătarilor invadatori”^[30]. Se presupune că au trăit în zona centrală a Indiei medievale, de unde au emigrat spre Bizanț, apoi spre sudul și centrul Europei, respectiv nordul Africii. Au însoțit hoardele de tătari și armata otomană. Au fost semnalați, în Țara Românească, în 1385. Starea lor de robie se întinde pe toată perioada Evului Mediu, până în 1856.

Nu se știe cu precizie când au pătruns acești nomazi în partea de nord a Transilvaniei și în Maramureș (probabil după secolul al XV-lea sau al XVI-lea). Se știe însă că, în prezent, există comunități de țigani care trăiesc la marginea orașelor, ori în cartiere distincte în unele localități rurale. La recensământul din 2002, în întreg județul erau 8.913 de etnici țigani, reprezentând 1,7% din populația județului; iar la recensământul din 2011, s-au înregistrat 12.638 de țigani (2.7%), majoritatea în Baia Mare (3.182), Șomcuta Mare (1.066), Ulmeni (1596), Coltău (944), Satulung (1.144), Copalnic Mănăștur (421), Coroieni (434), Remetea Chioarului (243), Sălsig (180).

Cuvintele împrumutate de la țigani de către populația din Maramureș au rămas în zona jargoului, nefiind preluate în vorbirea curentă, decât cu mici excepții: benga "drac, diavol" (< țig. beng, benga "drac"); caftă "calapod (de cizmar)" (posibil din cafti "a bate" < țig. cafti); danci "copil de țigan; lăutar" (< țig. den ci "dă-mi ceva"); dili "a lovi, a bate" (posibil din țig. da-, part. dilo "a da"); hacana "mai la o parte" (< țig. hacana); naiba "dracul, diavolul" (< țig. naibah "ghinion").

Contacte cu populația iudeică

Populație de origine orientală, evreii s-au răspândit în partea centrală și vestică a Europei, atât în urma primului război evreo-roman (când prizonierii evrei au ajuns în diferite colțuri ale Imperiului Roman, unde au fondat comunități evreiești), cât și ulterior, din cauza instabilității politice din Orientul Apropiat și a persecuțiilor din partea arabilor. În perioada medievală, evreii au fost prigoniți de cruciații aflați în drum spre Ierusalim, motiv pentru care s-au refugiat în regiunile din estul Europei, inclusiv în Galiția. De aici, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, ajung în Maramureș, unde se stabilesc, răsfirați, în mai multe sate.

Primii evrei se stabilesc în Maramureșul istoric cu puțin înainte de anul 1728, când sunt consemnați, într-un document, „în total 9 jidovi, 6 dincoace de Tisa și 3 dincolo de Tisa”^[31]. Numărul lor crește în a doua jumătate a secolului, astfel încât la „recensământul din 1787, cerut de împăratul Iosif, numărul bărbaților evrei era de 1.214. Femeile nu au fost numărate cu această ocazie. La recensământul din 1804-1805 erau 2.488 de bărbați”^[32]. În total, 4.976 de evrei^[33].

Raportat la întreg ținutul, numărul evreilor nu era foarte mare. Fenomenul a fost ținut sub control și datorită faptului că era interzis să se așeze pe „domeniile fiscale ale vistieriei”. De aceea, ei erau tolerați doar în calitate de „chiriași ai vistieriei”.

În cercetarea de teren întreprinsă de Tache Papahagi în Maramureș, imediat după Primul Război Mondial, acesta notează: „Până la jumătatea secolului al XIX-lea existența acestui element (iudaic) în sate poate fi considerată ca fiind total necunoscută. Bătrânul Dumitru Vlad din Săliștea ne relatează că, în 1859, un singur «žid» a fost în această comună (text DVI). După mărturiile bătrânilor cuheni, în 1848 în Cuhea existau numai patru familii, pe când în 1917 au fost înregistrate 417 suflete evreiești. În fine, bătrânul Ion Iacob Pașca din Ieud, în vârstă de 95 de ani, îmi relata în 24 ianuar 1924 următoarele: «De când m-am trezât eu, apoi numa cinci židz o fo aici în Ieud»”^[34].

La început, evreii plăteau proprietarilor de terenuri din Maramureș „o taxă de toleranță”, dar în scurt timp ei devin comercianți de vite și cereale, dar și proprietari, „ocupând aproape toate casele și terenurile virane, din satele maramureșene, situate lângă «drumul țării»”^[35].

În perioada interbelică, situația a devenit dramatică: „Întreaga mișcare economică a satelor: prăvălii, măcelării, croitorie, ferestraie pentru cherestea, lemnărie, manipularea oricărui produs etc. e acaparată de populația evreiască. Toate cârciumile autorizate și clandestine din sate, ca și din Sighet, își exercită cu ferocitate distrugerea vieții și economiei naționale a Maramureșului, atacând astfel și marea și mica proprietate a locuitorilor băștinași”^[36].

Înainte celui de al Doilea Război Mondial erau consemnați: în Giulești - 40 de familii de evrei, Hoteni - 2 familii, Oncești - 17 familii, Bârsana - 80 de familii, Strâmtura - 75 de familii, Rozavlea - 200 de familii, Ieud - 70 de familii, Săcel - 300 de familii, Borșa - 3.200 de familii, Vișeu de Jos - 200 de familii, Rona de Jos - 270 de familii. De asemenea, au mai existat câteva sute de familii de evrei în Moisei, Dragomirești, Petrova etc.^[37].

Plecarea evreilor s-a făcut în mod dramatic, prin deportare, în timpul ocupației naziste, iar cei care au supraviețuit holocaustului au emigrat în Israel (stat care și-a proclamat independența în 14 mai 1948).

În prezent, situația este identică cu cea din 1728, iar tendința este ca această minoritate să dispare pe cale naturală. La recensământul din 2011, în judetul Maramureș au fost înregistrați doar 48 de evrei, din care 30 în Baia Mare și 11 în Sighet.

Cei aproximativ 100 de ani de conviețuire a maramureșenilor cu populația de etnie evreiască nu a lăsat urme notabile sub raport lingvistic, motivele incompatibilității fiind de ordin social și religios.

Cuvinte certe de origine iudaică: cușer "curat, drept, cinstit" (cf. ebr. kâscher); manzăr "bastard" (< ebr. mamzer); sădrie "tribunal" (< ebr. sanhedrin "tribunal evreiesc"); șiclu "staniol" (< ebr. šekel). Cuvinte probabile de origine iudaică: hedeș "frumos, plăcut" (< jdd. chídesch "excelent, minunat"); hrenzălă "preparat culinar în formă de chiftea, din cartofi rași" (< jdd. chremzle).

Note

1. Istoria României, 2007: 101.
2. Idem: 105.
3. Tratat, 1984: 642.
4. Rosetti, cf. ILR, 1978: 89.
5. Filipașcu, 1940: 25.
6. Janitsek, 1978: 5.
7. Mirescu, 2006: 24.
8. Gh. Radu, 1970.
9. cf. Tratat, 1984: 655.
10. Tratat, 1985: 654.
11. ILR, 1978: 100.
12. Gh. Radu, 1970: 21-24.
13. ILR, 1978: 101; Tratat, 1984: 655.
14. Vișovan, 2001: 14.
15. Idem.
16. Idem.
17. Al. Filipașcu, 1940: 58-59; v. și Vișovan, 2001: 44.
18. Radu Popa, 1970: 55.
19. Filipașcu, 1940: 59.
20. Vișovan, 2007: 46.
21. Pătruț, 1958, cf. Tratat, 1984: 647.
22. Filipașcu,1940: 59.
23. Filipașcu, 1940: 44.
24. Document din 1347, Arhivele Statului, filiala Baia Mare, cf. Monografia, 1972: 130.
25. Direcția Județeană a Arhivelor Statului, filiala Baia Mare, fond Liceul Reformat din Sighet, col. nr. 190.
26. Țelman, Aducerea coloniștilor germani în Maramureș, în Ambele Vișae, 2005, 49-51.
27. Filipașcu, 1940: 134.
28. Idem: 135.
29. Petrovai, 2007.
30. Graur, 1972: 136.
31. Al. Filipașcu, 1940: 146.
32. Szilagyi Istvan, 1876.
33. Filipașcu, 1940.
34. T. Papahagi, 1925: 89.
35. Petrovai, 2007.
36. T. Papahagi, 1925: 85.
37. ALRRM, 1969, p. XIII-XXVI.