Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș (ed. a II-a)/Contribuții la Dicționarul-Tezaur al Limbii Române

←Termeni care circulă (probabil) doar în Maramureș

Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș (ed.a II-a) de Dorin Ștef Contribuții la Dicționarul-Tezaur al Limbii Române

Abrevieri→

Pentru identificarea termenilor atestați în graiurile maramureșene și nord-transilvănene, dar necuprinși în Dicționarul Limbii Române, raportarea s-a făcut la Micul Dicționar Academic (MDA), apărut la Editura Univers Enciclopedic, în patru volume, în intervalul 2001-2003, editat de Institutul de lingvistică "Iorgu Iordan". Respectivul dicționar cuprinde "toate cuvintele și variantele din dicționarul tezaur al limbii române, cunoscut sub numele de Dicționarul Academiei", după cum a precizat Marius Sala, în prefața MDA.

Autorii afirmă că este "cel mai bogat dicționar al limbii române, cu 175.000 de intrări, dintre care 125.000 sunt cuvinte propriu-zise, iar restul de 50.000 sunt variante lexicale". Spre diferență de cele 32 de volume ale dicționarului academic, în MDA s-au omis doar citatele (aproximativ 3.200.000 de citate, reprezentând circa 88% din totalul textului dicționarului academic).

Cuvintele din lista de mai jos, necuprinse în dicționarul tezaur al limbii române, fac parte atât din fondul pasiv al graiurilor analizate în această lucrare, cât și din fondul activ, fiind încă vii în anumite zone. Unele au o vechime apreciabilă și au dezvoltat familii de cuvinte.

Din totalul de 659 termeni identificați, 250 sunt derivate (cu prefixe, sufixe, regresive sau prin contaminare), 99 sunt variante ale unor termeni atestați, 65 sunt termeni cu sensuri neatestate, 106 sunt împrumuturi (majoritatea din limba maghiară apoi germană și ucraineană), 3 sunt forme onomatopeice, iar 135 au rămas cu origine obscură, în lipsa unor soluții etimologice satisfăcătoare.

1.1. Derivate cu afixe sau regresive

abrăca "a da abrac animalelor" (< abrac); aninău "pădure tânără; desiș" (< anin); arămită "țuica din prima distilare" (< arămi); asâmbri "a pleca din slujba cuiva" (< sâmbră); ascrumat "prefăcut în scrum" (< scrum); avămit "rău, ticălos" (< avam); băbițât "descântat contra diareei" (< babiță); bălău "care umblă aiurea" (< bălălău); bărbânțat "mare, bombat" (< bărbânță); bicău "cătușe, piedică" (< bică) (în MDA figurează omonimul bicău "plantă furajeră", cu et. nec.); bizușag "martor, garant" (< bizui); bleandură "femeie cu moravuri ușoare" (< bleandă); blidușcă "joc de societate la priveghi" (< blid); blizgăi "a ploua mărunt, a burnița" (< blizgai); bobăli "a ciuguli" (< bob); bocșărie "cărbunărie" (< bocșă); bogotănie "avere, bunăstare materială" (< bogotan); boldit "ascuțit, vârfuit" (< boldi) (în MDA figureaza omonimul boldit "holbat" < boldi "a holba ochii"); bondărât "înfofolit, îmbrăcat gros" (< *bondări); bontău "copac ciuntit la vârf" (< bont) (în MDA figurează omonimele bontău "broască pe care stă așezată roata morii" < magh. bonto, respectiv bontău "barcă", cu et. nec.); boresoi "bărbat cu comportament femeiesc" (< boreasă); boxăli "a da cu cremă pantofii" (< box); brândușar "loc unde cresc multe brânduși" (< brândușă); brânzoși "a se face cocoloși" (< brânzos); brozbuță "sarma" (< brozbă); brozdi "urzici tinere, lăptuci, păpădie" (< brozbă); bucăli "a mesteca" (< bucal); bucie "oaie cu reflex roz-afumat pe obraz" (< bucă); budit "afumat" (< budi); buditoare "afumătoare" (< budi); buigăti "a tulbura, a zăpăci" (< buigat); bulzât "cocoșat" (< bulzî); bumbit "cu nasturi" (< bumbi); butinar "muncitor forestier" (< butin); butinări "a lucra într-o exploatare forestieră" (< butinar); butinărit "activitatea de exploatare a lemnului în pădure" (< butinări); buzărie "margine" (< buză); cașoș "gras, untos” (< caș); cărărău "ulicău, plimbăreț” (< cărare); cărbunăriște "cărbunărie” (< cărbunărie); căsan "om din casă” (< casă); certez "teren obținut prin defrișare” (< certi); certire "defrișare” (< certi); certitură "loc defrișat” (< certi); cheheli "a tuși” (< chehe); chiparoș "fotograf” (< chip); chiralesa "a amenința (pomul) cu tăierea” (< chiralesa); ciufulitură "poreclă, supranume” (< ciufuli); ciuflicat "aplecat” (< ciuflica); ciuhaie "vacă slabă” (< ciuhă); ciuhăli "a pune ciuhă, sperietoare” (< ciuhă); ciumăfaie "tăciune de porumb" (< ciumă) (în MDA figurează omonimul ciumăfaie "plantă erbacee toxică; laur" < magh. csudafa); ciuntătoare "(ursitoarea) care ciuntă firul vieții” (< ciunta); ciurlic "pasăre de noapte” (< ciurlica); ciutrucos "cioturos, noduros” (< ciutruc); ciutureag "ceea ce rămâne după ce se ciuntă o plantă” (< ciutură); climp "zăvor la ușă” (< climpuș); clințî "a desface cu dinții semințe” (< clanț); cliucă "apă stătută” (< cliuc); clonțăni "a da din clonț” (< clonț ); clopotici "clopoțel sferic, închis” (< clopot); cocâmbat "curbat, îndoit” (< cocâmba); cocârlată "cârligătură; ornament în broderie” (< cocârlă); cocârlău "melc" (< cocârlă) (în MDA figurează omonimul cocârlău "parte despărțită din grajd în care se închid vițeii" < magh. kukorlo "colibă, bordei"); coclintă "turtă coaptă pe sobă din aluat nedospit” (< cocleală); cocora "a se îmbufna” (< cocor sau cocoran); cocorâță "narcisă” (< cocor, cocoară); cojină "obicei legat de făcliile ce se aprind în noaptea de Sânziene” (< coș); colceși "a curăța crengile de pe un copac doborât” (< colciș); coloradă "insectă dăunătoare culturilor de cartofi” (< Colorado); comândău "petiție, plângere” (< comânda² ); contraș "dușman” (< contra); copturi "a curăța rămășițele de rocă din galeria de mină” (< coptură); cordățel "motiv sub forma unui val realizat pe benzile de vopsea în olărit” (< coardă); cormănaș "vâslaș de plută” (< corman); cosâie "coada de lemn de la coasă” (< coasă); cotătoare "oglindă” (< cota); cotrâmbos "mânios” (< cotrâmba); crainer "nume dat etnicilor germani colonizați în Maramureș” (< n. top. Craina); crâșnicie "casa crâșnicului” (< crâșnic); cutios "pământ cleios” (< cute); dăngălău "tăntălău, tont” (< dang); dănțăuș "dansator" (< danț ) (în MDA, figurează var. dănțuitor, neatestată în Maram.); dărăbi "a fragmenta, a rupe” (< dărab); dărătură "nuiele care se împletesc pe fuștei, la coșurile împletite” (< (în)dărăt); dehămat "fără hamuri” (< dehăma); desbălțui "a lua cununa de pe capul miresei” (< (îm)bălțui); descâlțî "a desface câlți” (< câlți); descobila "a lua plugul de pe cobilă” (< cobilă); descumpărare "operație rituală prin care mama reintră în posesia copilului” (< descumpăra); desgădui "a slăbi, a desface o legătură” (< (în)gădui); despunge "a întoarce acul de cusut prin împunsătură” (< (îm)punge); destilina "a separa, a despărți” (< (în)tilina); detilin "separat” (< detilina); dezânoaie "teren cu multe vizuini” (< dezuină); dezburda "a readuce un obiect răsturnat în poziția normală” (< (îm)burda); diecioară "învățătoare” (< diac); diresătură "resturi rezultate din separarea boabelor de grâu de alte semințe” (< derege); dobalău "băț cu măciucă în vârf, folosit pentru a bate toba” (< dobă); dobăli "a bate toba” (< dobă); dohănaș "fumător" (< dohan); drăiciui "a tăia bușteanul pe longitudinal” (< draici); drodui "a lega cu sârmă” (< drod); dubui "a trage de păr” (< dub); durgălău "scândură cu ajutorul căreia se netezesc țesăturile” (< dura); făiniță "orificiu prin care curge făina în covată” (< făină); fătiușe "unealtă de lemn pentru modelarea lutului crud” (< fate, fătie); fântâni "a curge ca dintro fântână” (< fântână); fiscoș "care aparține statului” (< fisc); focări "a ațâța focul” (< foc); fodoros "cu pliuri” (< fodor); frunzuli "a foșni, a mișca (frunzele)” (< frunză); furgău "gură de apă” (< furcă, *furcău); gămăni "a vorbi tare, a striga” (< goman); găzdăci "a se îmbogăți” (< găzdac); gârliște "gârlișoară” (< gârlă); gozări "a scotoci prin mizerie” (< gozar); gozăriță "făraș, lopățică” (< gozări); grâiște “lan de grâu" (< grâu); grumbi "a supăra, a necăji” (< grumb); guguț "a sta pe vine” (< *gug); hărămi "a se distruge"; hâlbăit "netrebnic, nemernic” (< hâlbe/hâlbă); hibos "cu defect” (< hibă); horincar "distilator” (< horincă ); horinci "a petrece cu horincă” (< horincă); iertui "a defrișa” (< iertaș); izui "a schimba cursul apei” (< iaz); îmbărbânța "a împodobi cu bărbânoc” (< bărbânoc); îmbița "a albi” (< biță); îmboți "a șifona, a mototoli” (< boți); îmbulzaștină "înghesuială” (< îmbulzî); împărtaștină "împărțeală” (< împărți); împinteca "a îndemna calul cu pintenii” (< pinten); împirilat "teren plin de pir” (< pir); împistrătoare "țesătoare” (< împistra); împrelistit "afurisit, blestemat; neastâmpărat” (< prelisti); împretenoșa "a se împrieteni” (< împrieteni); înciota "a se împerechea” (< ciot); înciura "a coase la gherghef” (< ciur); încobila "a pune plugul pe cobilă” (< cobilă); încorcoșa "a crește mai multe fire din același bob” (< corcos); îndesoare "constipație” (< îndesa); îndârja "coada lungă de la îmblăciu” (< dârja); înfocăciune "febră, temperatură” (< înfoca); înhoi "a se însoți, a se alia” (< hoi); înjugura "a prinde la jug” (< jug); învăera "a se văieta” (< văera); învărga "a țese cu dungi” (< vargă); învârfoia "a umple până la refuz” (< vârfui); jăbălui "a frecționa pielea” (< jabă); jbârcui "a defrișa” (< jbârc); jelancă "bocitoare” (< jelan); jolniță "suport de lemn, cu crestături, folosit la spălarea rufelor” (< jolnă); jompuros "gropos” (< jomp); jupit "acoperit cu jupi” (< jupi) (în MDA figurează omonimul jupit, var. a lui jupuit); jură "jurământ, canon” (< jurământ ) (în MDA figurează omonimele jură (1) "muchie pe vârful acoperișului", jură (2) "vino"); lădau "ladă pentru cereale” (< ladă); lăturni "a cerceta laturile unei zone” (< lature); leopot "rea de gură” (< leop); leordiș "loc unde crește leurda” (< leurdă); liliuț "leagăn de grindă” (< liuliu); lini "a se clăti, a se undui” (< lin; alina); lite "moarte, înmormântare” (< litie); lomuros "(grâu) amestecat cu resturi" (< lom); lucezire "vedere, strălucire” (< lucezi); luntros "adânc” (< luntre); masalău "masa de prânz” (< masă); mărișcanie "amenințare” (< Marișka); miezunie "mejdă, hotar” (< miez); mocioară "pipirig” (< mociră); mociorleală "amestec de gunoi de grajd, pământ și apă” (< mociorli); moimat "inflamat, umflat” (< moimă¹); mojorâncă "ghemotoc de ață” (< mosor, *moșorâncă); morodi "a zămisli” (< morodic); muielniță "vreme moale, ploioasă” (< moale); mulcea "moale” (< mul / mol); mulțămitură "poezie care se rostește la finele colindatului” (< mulțumi); năbuh "zăpușeală” (< năbuhală); neciuntat "care nu e rupt” (< ciuntat); neciupăit "neîmbăiat” (< ciupăit); negura "a încețoșa” (< negură); nehăznuit "nefolositor” (< hăznuit); nelcoșie "fală, laudă” (< nealcoș); orga "a argăsi” (< oargă); osoi "loc umbros” (< dos, dosoi); pălincaș "horincar” (< pălincă); păstăia "a desface boabele de fasole” (< păstaie); pânzăturică "batistă” (< pânzătură); pintiliu "cu pete albe la pinteni” (< pinten) (în MDA figurează omonimul pintiliu "cașcaval"); pișpirel "persoană mică de statură” (< pișpirică); pițos "cărnos” (< piță); placă „formulă de politețe cu sensul de poftim" (< plecăciune); podanc "loc neted întro zonă deluroasă” (< pod); porodicar "cultivator și comerciant de tomate” (< porodică); prescurnicel "obiect de cult” (< prescură); pustian "părăsit, pustiu” (< pustiu); răboșean "zimțat, crestat” (< răboș); răntălit "prăjit, fript” (< răntăli); rășini "a unge cu rășină” (< rășină); râpău "teren accidentat” (< râpă); râpti "a se surpa, a se prăvăli” (< râpă); roină "pământ sfărâmicios” (cf. roinic); rudi "a sprijini fasolea cu rude” (< rudă); ruptecos "zdrențuros” (< rupt); sârie "petrecere a tinerilor” (< seară); scocar "consumator de lapte acru” (< scoacă); stanoc "piatră de moară” (< stan); stăori "a stabili stâna” (< staul / staor); stăulină "loc pe care s-a așezat stâna cu staulele oilor” (< staul); străbabă "străbunică” (< stră + babă); șercuță "coș din nuiele” (< coșercuță); șezătorean "participant la șezătoare” (< șezătoare); șlifără "traversă de cale ferată” (< șlaif, șlais, șlif); șmotrui "a face curățenie” (< șmotru); șorî "a înnegri” (< șor); ștabloni "a bate scânduri pentru a închide podul pe capete” (< ștablon); știucător "bârnă groasă de lemn, care susține cornii casei” (< știucă); ștocăli "a săpa cu ștoca" (< ștoacă, ștocă) (în MDA figurează omonimul ștocăli "a acoperi cu tulpini de stuf", cu et. nec.); șușteri "a meșteri” (< șușter); țârfoși "a se sfărâma” (< țârfos); țolan "fabricant de scoarțe” (< țol); văcăriște "loc amenajat pentru vaci” (< văcărie); vânzărel "de vânzare” (< vânzare); vânzărie "comerț, negoț" (< vânzare) (în MDA figurează omonimul vânzărie "trădare" < vânzar "trădător" + suf. -ie); veleandră "haină de dimensiuni prea mari pentru cel care o poartă” (< vel); veliște "(stră)vechime" (< veleat) (în MDA figurează omonimul veliște, var. a lui vieliște "loc deschis, expus vântului" < sl.); ves "ovăz” (< ovăz); voiogăriște "loc unde se confecționau cărămizile din lut” (< voiogărie); zbrăhoiet "neîngrijit, dezordonat” (< zbrăhoia); zemintită "lapte acru cu smântână și brânză” (< zăminti); zgulaș "trist, amărât” (< zguli); zua "a petrece ziua” (< ziuă).

1. 2. Derivate prin contaminare

baboanță "babă; bătrână arțăgoasă” (< babă + cloanță); bătăci "a bătuci” (< bătuci + bătători); bocni "a izbi cu putere” (< pocni + bocăni); căntălui "a cântări, a măsura” (< cântări + cantă); câci "îndată ce" (< cât + ce) (în MDA figurează omonimul câci "lădiță în partea din spate a luntrei", reg. în Oltenia, et. nec.); ciorofleașcă "noroi subțire, mâzgă” (< ciorn + fleașcă); cocâmba "a se gheboși” (< cocârla + strâmba); deairea "din altă parte” (< de + airlea); dipce "pentru ce, de ce; deoarece” (< dipt + ce); diptace "pentru aceea, de aceea” (< drept + aceea); gâdiganie "insectă, gânganie” (< gad + gânganie); gârgălău "cârciumar” (< gâl + gârlă); năbală "arătare, ființă monstruoasă” (< bală + namilă); năzdrog "obiect magic” (< drug + năzdrăvan); pomitic "pom mic” (< pom + mic sau pitic); rotilcă "mosor de ață” (< rotilă + rotică); stalău "atelier de tâmplărie” (< stalâș + ștalău).

2. Variante

aborî “a doborî, a darâma; a ucide, a nimici” (cf. oborî); adărâma “a răsturna” (cf. dărâma); adeag “lut, pământ, argilă” (cf. ageag); amăsura “a măsura” (cf. măsura); arăcni “a striga” (cf. răcni); ariet “regiune, zonă” (cf. aret); bagău “tutun” (cf. băgău); barbor “brăzdarul plugului” (cf. barbur); barșoni “a (se) îmbrăca cu haine confecționate din catifea” (cf. barșon); basorcă “vrăjitoare” (cf. bosorcău); blehar “tinichigiu” (cf. plevar); boarșe “testicule” (în MDA figurează var. boașe); bocaie “urcior cu o capacitate mai mică de ½ l” (cf. bocal); bodiu “uliu, erete” (cf. bodigaș); boitor “cioban” (cf. boitar); bor “vânt puternic” (cf. bora); botroci “a cotrobăi” (cf. cotroci); bujdei “uscător de fruncte” (cf. burdă, bujdă); cănțălar “funcționar” (cf. cancelar); căplan “capelan” (cf. caplan); căscăli “a căsca” (cf. căscări); ceasălă “perie din fier” (cf. țesală); chedrenț “dulăpior montat pe perete” (în MDA figurează var. credenț); chibăl “vas din doage de lemn” (cf. chiblă) (în MDA figurează omonimul chibăl "câbla; unitate de măsură egală cu 100 gr" < mag. köböl); chinder “chibrit” (cf. chindercă); cici “frumos, drăguț” (cf. cicea); ciobic “țânțar” (cf. țobâc); ciopoti “a picura, a curge, a șiroi” (cf. șipoti); cipili “a îndepărta penele de pe o găină” (cf. ciupili); ciucarlie “deal mic în formă de cioc” (în MDA figurează var. ciocârlău); cobâltău “teren mlăștinos” (cf. cobâltoc); cocârstoc “om moale din fire” (cf. cocostârc); conțopaș “copist” (cf. conțopist); coscă “zahăr cubic; zar; bucată pătrată din aluat” (cf. coțcă); cujdit “cocoșat, adus de spate” (cf. cujbat ) (în MDA figurează var. cujbit "bătut" < cujbi "a bate"); cușteriță “paraziți intestinali la cai” (cf. gușteriță); dejdina “a rupe în două, a despica” (cf. dezbina); dehăma “a da jos hamurile” (cf. deshăma); dibol “bivol” (cf. bivol); dimijelie “baniță” (cf. dimirlie); dipt “drept, pentru” (cf. derept, dirept); dodili “a dojeni, a mustra” (cf. dodăi); dreglă “perie pentru lână” (cf. ragilă); făgădi “a făgădui, a promite” (cf. făgădui); feleliță “bucată dintro cârpă” (cf. ferfeliță); fetencău “bărbat cu apucături femeiești” (cf. flinticău, fitincău); fleșteriță “lapoviță” (cf. fleșcăriță); frambie “smoc de lână; frânghie” (cf. frâmbie); frișcăli “a lovi (pe cineva) ușor” (cf. frișcui); gârdi “a lătra” (cf. gârbi); giurător “martor întrun proces” (cf. jurător); giuvală “animal sălbatic” (cf. juvală, jigală); glajă “cureaua cu care se leagă cele două părți mobile ale îmblăciului” (cf. oglajă ) (în MDA figurează omonimul glajă "sticlă" < germ. Glas); hagău “drum, trecătoare” (cf. ogaș, văgaș, hăugaș); handal “partea mai întărită a unui orășel; loc unde se taie sarea” (în MDA figurează var. hăndal); hațău “cărare, potecă” (cf. hățaș); hletios “lipicios” (cf. hleios); hoștează “periferia unei localități” (cf. ostează); ibot “îndrăgostit” (cf. ibostnic); iof "latifundiar maghiar” (cf. grof); iucastău “dorn” (cf. licastău); îmblătă “suitor” (cf. umblet); îndărăta “a se înapoia” (cf. îndărătnici); înfugări “a alerga, a fugări (pe cineva)“ (cf. înfuga); întrunoca “a (se) aduna, a (se) uni” (cf. întruloca, întroloca); jbarc “teren obținut prin defrișare” (cf. jbârc); jirui “a sfărâma” (cf. jărui sau jerui); joludă “umflătură în zona gâtului” (cf. jolnă); macră “mușchi de carne” (cf. macru); mânăli “a veni, a intra pentru a rămâne” (cf. mânea); mirioară “mioară, miel de un an” (cf. mioară); mușânoi “cârtițoaie” (cf. mușuroi); olah “valah, vlah” (cf. vlah, valah); olcăi “a se văieta” (cf. olecăi); păiuhă "iarbă lungă, subțire și rară” (cf. păiușă); presosât “a avea nevoie de o cantitate mai mare” (cf. prisosit); razilă “perie pentru lână” (cf. ragilă); râf “unitate de măsură pentru textile” (cf. ruf); roină “groapă, surpătură” (cf. rovină) (în MDA figurează omonimul roină "plantă, roiniță" < roi); rujuliș “băutură spirtoasă îndulcită” (cf. rojolea); sălvaiz “ouă bătute în amestec cu bicarbonat și apă” (cf. silvoiță); scoif “țeastă” (cf. coif); scrivadă “băț crăpat” (cf. scrivac, crivac); sfârditură “ciob, rest, fărâmă” (cf. sferditură); stuhăt “pădurice deasă” (cf. stuhăriș); școardă “funie” (cf. coardă); șetref “platouri, terase” (cf. șetrev, șetrez); ștroncăli “a trăncăni, a pălăvrăgi” (cf. ștroncăni); șuc “bucată de brânză și mămăligă rotunjită în mână” (cf. șucată); țânțaș “fudul, semeț” (cf. țanțoș); vărădină “grindă la colibele ciobănești” (cf. vârdină); zăzușă “pleditoare” (cf. răzușă); zbrăhoia “a se zbenghui” (cf. zbrehui); zgaldazină “umflătură” (cf. zgaibă); zipt “făină” (cf. vipt); zuhăi “a vâjâi” (cf. zdruhăi); zurgului “a face zgomot” (cf. zurgăli / țurgăli); zvârcă “dâră, dungă pe burta animalelor” (cf. vârcă); zvoară “grădină, livadă” (cf. sfoară).

3. Termeni (atestați) cu sensuri neatestate

albastru "de culoare sură"; acastău "loc special amenajat pentru potcovirea vitelor; copil tânăr care se cațără peste tot"; arămi "a se altera, a căpăta un gust acrișor"; alunar "veveriță"; arie "partea de jos, interioară, la casele vechi, lipite cu pământ"; baligă "pete maronii care ies pe fața unor femei gravide"; barșon "zgardă de mărgele"; bâhă "presimțire, vâlfă"; bâț "băț de chibrit"; bidă "prostituată"; biță "cu lâna albă, fără nicio pată de altă culoare"; blândă "aluniță, semn de mamă"; bonăi "a îngâna un cântec, a fredona"; botaș "paznic (la vite)"; box "cremă de bantofi"; carmaniol "horea miresei"; călăreț "pragul de sus al porților de lemn maramureșene"; căpăta "în expr. s-a căpătat = s-a întâmplat, s-a petrecut"; căsucă "afumătoare"; chituși "contrafișe" (în MDA figurează chituș, var. a lui chitușă "mănunchi de busuioc" < chită "mănunchi, snop, ciorchine" < srb. kita < sl. kyta); cioncaș "fără un braț; fără un corn; fără coadă"; ciuflica "a se apleca, a se lăsa pe vine; a se băga cu capul în apă" (în MDA, figurează cu sensul, neatestat în Maramureș, de "a azvârli"); ciufuli "a batjocori"; ciumili "a ghici, a dibui; a blestema; a striga, a chiui"; ciump "șchiop; ciuntat, tăiat"; ciup "mă¬tasa-porumbului; cosâță; în expr. dă ciup = leagă rod"; clop "cupă, olană; claie de fân"; cocean "con de brad"; cocioarvă "semn în urechea oii"; cocoană "unealtă de lemn folosită la derularea firului de pe fus"; colbă "nevastă cochetă"; cornaci "coarne la plugul de lemn"; cota "a se uita, a se privi (în oglindă)"; crâng "cuier de lemn de brad, cu crengi; partea superioară a mecanismului pe care olarii confecționau obiecte de ceramică"; cuhnă "horincie"; cupă "despărțitura din roata morii în care cade apa; sălăriță; mojar; olane"; fagure "scânduri care se pun din loc în loc între obezi și care despart cupele (la morile de apă)"; flocoșel "agrișă"; german "cui gros de fier, bătut pe fundul ulucului pentru a micșora viteza lemnului care vine la vale; butuc gros"; hâi "a se opinti"; horneț "cucuvea"; începătoare "vergea de care se leagă firele urzelii când se începe țesutul"; îndălui "a se porni, a pleca"; lacrimă "plângere, reclamație"; leurdar "loc unde crește leurda"; lom "crengi uscate și rupte"; lucrătoriu "plug"; miorea "breabăn"; palant "gard din scânduri"; pașcă "legătură din șase bușteni pentru transport"; păruță "zurgălău"; păstran "pestriț"; pătrar "bâta păcurarului"; pitiș "pițigoi"; plot "crestătură adâncă, de formă pătrată, cioplită spre capătul unei bârne, pentru îmbinarea cununilor unei construcții"; rendeș "mândru"; roșcă "soi hibrid de viță de vie"; streajă "bucăți de lemn de stejar, la baza stâlpilor centrali ai porților maramureșene"; șmotru "curățenie"; șoricie "oi negre la care (cu trecerea anilor) li se decolorează lâna"; șușurli "a vorbi în șoaptă"; vălurit "decorat în valuri"; victorie "jumătate roșie, jumătate neagră"; zmeurar "culegător de zmeură".

4. Împrumuturi

abrict "cuțit rotativ" (< germ. abrichten "a ajusta"); adeu "tun, armă de artilerie" (< magh. agyu "tun"); becheș "cojoc din dimie; cojocar" (< magh. bekes "pașnic, liniștit"); beleș "căptușeală" (< magh. beles "căptușeală"); belteu "leagăn" (< magh. bölcsö "leagăn"); bendeu "stomac, burtă" (< magh. bendö "burtă"); bistoș "ac de siguranță" (< magh. biztositotü "ac de siguranță"); bloder "cuptor la soba cu lemne" (cf. germ. Bratröhre "cuptor"); borbil "bărbier, frizer" (< magh. borbely "bărbier"); borcăni "a bea multe lichide"; (< magh. borkanna "canceu de scos vin"); brăher "horincar, distilator; bețiv, băutor" (< germ. Brauherr) (în MDA apare cuv. brahar, ca var. a lui bragagiu "fabricant de bragă", din bragă [< rus. braga], cu var. braha); brener "distilator; fochist" (< germ. Brenner "distilator de rachiu, fochist"); broză "bicarbonat de sodiu" (cf. germ. Brause); bruțac "raniță" (< germ. Broksack); bucta "a greși; a intra în bucluc" (< magh. buktat "a scufunda; a pica pe cineva la examen"; budigău "chilot" (< magh. bugyi "chiloți"); calhău "târnăcop la un capăt ascuțit" (< germ. Keilhaue); cetârnă "jgheab, burlan" (< magh. csatorna); cherecheș "rotar" (< magh. kerekes); chișbirău "viceprimar" (< magh. kis "mic" + magh. biro "primar"); ciacău "chipiu militar de paradă; coif" (< magh. csako); ciurigău "prăjituri" (< magh. csöröge "inel"); cociune "piftie" (< magh. kocsonya "gelatină, răcitură"); comb "nod" (< magh. gomb "nasture, buton, măciulie"); comiz "pâine cazonă" (< germ. Kommis "cătănie, viață cazonă, de soldat"); corost "fânațe, deal" (< ucr. corost "pământ plini de mărăcini"); corșău "vas de sticlă îmbrăcat în împletitură de nuiele" (< ucr. korsov, cf. magh. korso "ulcior, borcan"); cotrui "a se deteriora, a se strica" (posibil < magh. kotor, kotorni "a râcâi, a scormoni; a scociorî"); (der. cotruit, figurează în MDA); crestul "de-a curmezișul" (< magh. keresztül "în curmezișul"); cujner "cojocar" (< germ. Kürschner "cojocar"); decung "tranșee" (< germ. Deckung "apărare, acoperire"); diliș "adunare, sfat" (< magh. gyűles "adunare"); dilișî "a se strânge, a se aduna" (< magh. gyűlesez "a se aduna"); dohan "tutun" (< magh. dohany "tutun"); dubiște "pădure de stejari" (< ucr. dubište "loc cu stejari"); falcău "iute, ager" (< germ. Falke "șoim"); fărșon "petrecere" (< magh. farsang "carnaval"; germ. Fasching "carnaval"); feisă "secure lată" (< magh. fejsze "topor, secure"); ferhong "perdea în fereastră" (< germ. Vorhang "perdea"); fest "mereu, tot timpul" (< germ. fest "cu fermitate; permanent"); filer "sergent; comandant" (< germ. Führer "conducător, comandant") (în MDA, figurează omonimele: filer "monedă", filer "pantofi țărănești", filer "material utilizat în mixturi asfaltice"); fircăli "a mâzgăli (cu creionul, pe hârtie)” (<magh. firkél); firispor "rumeguș; mătreață" (< magh. fűreszpor "rumeguș"); firțăli "a însăila" (< magh. fercel); fiteu "sobă de metal" (posibil < magh. fűt "a încălzi"); fliștuca "a dejuna, a mânca" (< germ. frühstücken "mic dejun"); floșter "stradă, alee" (< germ. Pflaster "caldarâm; gips, tencuială"); fludără "canalul prin care curge apa la moară; stăvilar pe care se dă drumul la apă pentru a opri moara" (< germ. Fluder "canal de lemn, jgheab"); foaită "neam, sămânță, viță" (< magh. fajta "soi, fel"); fogauă "clește de fier" (< magh. fogo "clește"); fogodar "cârciumar, birtaș" (< magh. fogados "hangiu"); fondi "hingher" (< germ. Hundefänger "hingher"); forgolom "agitație, circulație" (< magh. forgalom "circulație"); franț "sifilis, boală venerică" (cf. germ. französische Krankheit "boală franțuzească; sifilis"); fusaiol "greutate pentru războiul de țesut" (probabil lat. fusio "topire (a metalelor)" sau fusilis "(metal) topit", cf. it. fusaiola "greutate de metal"); genui "a bănui (pe cineva), a suspecta" (< magh. gyanit "a bănui"); golond "șiret, șnur" (< magh. galandfereg, trad. calc din germ. Bandwurm); hagău "târnăcop" (posibil < germ. Hacke "târnăcop"); hand "cânepă de sămânță" (cf. germ. Hanf "cânepă"); hatijac "raniță de soldat" (< magh. hatizsak "raniță"); hatra "umblă de-a hatra = umblă de-a-ndărătelea" (< magh. hatra "înapoi, îndărăt"); hedeș "frumos, plăcut" (posibil din jdd. chidesch "excelent; minunat"); herdetiș "vestirea care se face la biserică de către preotul înainte de nuntă" (< magh. hireszteles "vestire"); herghetău "hăitaș, gonaci" (probabil din magh. hergel, hergetem "asmut"); hidoș "pod plutitor" (< magh. hidas "pod plutitor"); hitetău "ademenitor" (probabil din magh. hitetlen "necredincios"); hold "unitate de măsură pentru terenuri" (< magh. hold "iugăr"); honcăi "a urla; a răji, a boncăli" (cf. magh. hankodni, hanykodni "a se zbuciuma") (în MDA figurează omonimul honcăi "a se clătina; a se giugiuli", formă onomatopeică); hong "voce puternică" (< magh. hang "voce"); hoptac "comandă militară cu sensul de drepți" (< germ. habt Acht! "atențiune, drepți!"); hrenzălă "plăcințele de cartofi" (posibil din jdd. chremzle); hușcă "drob de sare" (< ucr. Huska); hută "sirenă" (probabil din germ. Hupe "corn, sirenă"); ieraș "plasă, subregiune" (< magh. Jaras); iliș "scaun cu arcuri" (< magh. ülés "loc de șezut") (în MDA figurează omonimul iliș "impozit pentru cereale" < magh. eles "gustare"); ioban "mare, dezvoltat" (probabil din magh. jobban "mai bine"); jebcăndău "batistă" (< magh. zsebkendő "batistă"); langalău "plăcinte din făină de mălai" (< magh. langolo "trecut prin flacără"); legădi "a se mulțumi" (probabil < magh. elegedettseg "mulțumire") (în MDA figurează legădui, var. a lui legătui "a se lega; a cădea de acord" < lega); lenker "sanie cu volan" (< germ. Lenker "mâner, ghidon"); leț "șipcă, stinghie de lemn" (< magh. lec, ucr., pol. lata, srb. letva < germ. Latte, vgerm. latta); linghișpir "instalație cu o pistă rotativă" (< germ. ringspiel "inel de joc; joc în cerc"); lisnit "soi de măr pădureț; poame, fructe" (< ucr. lysnyk); liuliu "nani, nani" (cf. ucr. ljuliljuli, rus. lǐulǐu "naninani", liuliuka "leagăn"); luh "luncă, zonă inundabilă" (< ucr. luh "luncă"); maglavais "amestec, mixtură" (< germ. Mackelweiβ); maivă "mușcată" (probabil < magh. malyva); manzăr "bastard" (< jdd. mamzăr); mătieș "gaiță" (< magh. matyas "gaiță"); mesalău "bidinea; pensulă" (< magh. mezelõ "bidinea de dat cu var"); oargă "piele tăbăcită de bovină" (cf. magh. varga "cizmar"); obsâgă "plantă furajeră" (< sl. ovsa "ovăz"); ohotnic "vânător" (< rus., ucr. ohotnic "vânător"); ontorloage "drum din bușteni" (cf. germ. Unterlager); orvat "croat" (< magh. horvat "croat"); pacoșă "ceea ce rămâne din scărmănătura fuiorului de cânepă” (< ucr. pacosi); poliec "polonez" (< sl. poljakŭ, cf. srb., slv., rus. poljak); prașcă "praștie" (< bg. praška "praștie"); răzvalcă "sucitoare" (< ucr. razvalka); soliște "teren sărat" (< ucr. solyšče "teren sărat"); sorozlaș "recrutare" (< magh. sorozas "recrutare"); șâred "alice de vânătoare" (< germ. Schrot "alice", prin intermediul magh. söret "alice") (în MDA figurează omonimul șâred "șiret, perfid" < tc. șirret); șârgăni "a telegrafia" (< magh. sürgönyöz "a telegrafia"); șârghin "telegramă" (< magh. sürgöny); șfenchel "ciocan cu mâner în formă de baston" (< germ. Schlegel); șolboc "cazarmă militară" (< germ. Schildhaus(wache) "ghereta santinelei"); șpesa "a cheltui" (< germ. Spesen "cheltuieli", cf. it. spesa "cheltuială, cost"); vâzoli "a se zvârcoli" (< germ. wuseln "debandadă"); vitlă "troliu manual" (probabil < germ. Winde "troliu").

5. Onomatopee

hroi "a sforăi"; jujăi "a șuiera, a fluiera"; șepeli "a vorbi peltic".

6. Cu etimologie necunoscută

adăli "a convinge"; agrate "colivie pentru păsări"; ahăli "a face vânt, a ațâța (focul)"; alala "alala în sus = pieptiș"; alaș "băutură alcoolică în amestec"; ametit "praful care se adună la roata morii"; arcelă "proeminență"; arcoziță "țuica din prima distilare"; balace "clopoțel de pădure"; barabor "muncitor forestier"; batul "soi de măr nobil"; blencaci "secure asemănătoare cu barda"; blenci "briceag, cuțitaș"; blizgai "lapoviță"; boicoși "a se zbârci, a se ponosi"; bojordoc "îmbrăcăminte groasă"; borhă "arbore, copac"; borjug "element din compunerea jugului"; borotău "parchet de pădure"; bote "amigdalită"; bratoș "chipeș"; brăbui "a vrăji"; brăzbăuță "câlți din cânepă"; brotăci "a strica oile" (în MDA figurează omonimul brotăci, var. a lui broti "a se împrieteni", cu et. nec.); brudi "a afuma" (în MDA figurează omonimul brudi "a călca prin apă, a se bălăci" < sl. bruditi); bruscate "resturi animale folosite în vrăji și farmece"; budi "a afuma (carnea, slănina)" (la Scriban găsim omonimul budi "a ascunde, a piti", reg. Munt.; dar nici acest termen nu figurează în MDA); calce "lanț înroșit în foc" (în MDA figurează omonimele calce "plantă peren" și calce "oxid de calciu"); căcel "sucitor, vergea"; căcelui "a întinde foaia de aluat"; călicer "un fel de scară de acces pe platforma comarnicului"; câră "specie de pește ce trăiește în râuri de munte" (în MDA, figurează omonimul câră "cicăleală, ceartă"); cerpac "lingură cu găuri"; ceșmete "mâncare din ouă"; chelm "făina ce se depune pe sită"; chermăntău "cadă ovaidală"; cioboată "tulpini de floarea soarelui"; cioinoș "murdar, mizerabil"; cioroscuță "prună de vară"; circă "lemn gros" (în MDA, figurează omonimul circă "circumscripție"); comeher "plasă de pescuit"; copă "glugă, claie"; corcoșadă "fructul corcodușului; specie de grâu care crește din același bob"; corigău "motiv decorativ aplicat pe lemn"; cotodi "a se pregăti (de ceva)"; crasniță "maladie infantilă; pojar"; crezină "desiș de mărăcini"; crit "cazemată"; dâjdie "element din construcția colibei păcurărești"; dej "vas pentru măsurat laptele"; digan "sănătos"; draici "ferăstrău cu mâner la un singur capăt"; dub "smoc de păr; materialul cu care se îmbracă tocul de perină"; dubaș "dubios" (în MDA figurează omonimul dubaș "toboșar" < dubă, dobă "tobă"); farș "umplutură din carne tocată"; fărăli "a spăla haine"; finje "cană din tablă"; foltoș "gras, cărnos"; gădărai "prispa colibei"; gărvan "strigoi"; gârgălău "cocor"; godovană "groapă"; graiț "geodă; gol în stâncă"; harașeu "căpetenie a tâlharilor"; hândăuaș "apă mică"; heci "vreascuri"; henț "măruntaie de animale"; hij "plantație de viță-de-vie"; holont "piatră mare, bucată de stâncă"; homor "pleavă, hoaspe"; hont "movilă de pământ"; hopâc "petrol (pentru lampă)" (în MDA, figurează omonimul hopâc "hop"); hopoltincă "specie de ciuperci comestibile"; hormot "gălăgie, zgomot, larmă"; hrinc "pește afumat"; iergan "batoză pentru cereale"; ișlău "daltă cu tăiș trapezoidal"; ituli "a se îndeletnici cu ceva"; îmborboca "a se răsturna"; înciriba "a-și face cuib"; îndăginit "supărat, îndurerat"; înfleșchera "a orna, a broda"; jgotie "glande limfatice”; jmâtcă "umflătură"; jmidanie "mulțime"; ledeșă "tarniță"; lihot "sunet ciudat; râs" (în MDA figurează omonimul lihot, var. a lui lihod "fără gust" < ngr.); luhar "cocoș de munte"; luhău "spirt sanitar; băutură alcoolică"; lungon "grindă"; lunie "fitil de lumânare" (în MDA figurează omonimul lunie "somnambulism" < luni + suf. -ie); martoniță "plantă erbacee perenă"; miler "loc unde se fac cărbuni"; motodi "a presa, a strivi"; nahău "nătărău"; năclău "cureaua de la gâtul calului"; nișcă "băț de amestecat urda"; otălău "specie de viță-de-vie de tip hibrid"; ovigă "tijă sau bară încovoiată"; ozâli "a se ofili; a se supăra"; paioc "parte de pământ, revenită dintro moștenire"; paleocă "mâncare din cocii cu cârnați, slănină și brânză"; pădac "dichisit, aranjat"; pigli "joc de copii asemănător cu țurca"; pledi "a prăși" (în MDA, figurează omonimul pledi "a fugi", cu et. nec.); pocirei "puieți ce cresc sălbatic în preajma pomilor fructiferi"; polosat "dungat"; posponiță "măciucă de polen, de cânepă"; povar "bucătar; gospodar, om înstărit"; prazil "pragul de sus al porților de lemn maramureșene"; premug "chiciură, bură"; prevătanca "bucată rotundă de mălai"; priptit "grâu copt înainte de vreme"; puhău "hoț, haiduc, tâlhar"; rașeică "răzătoare pentru legume"; rășcăndău "batistă"; sale cale "bicarbonat de amoniu"; săcsâie "locul unde s-a tăiat pădurea"; sânzău "cui cu care se prind două lanțuri; drug de lemn"; sobârtiță "grâu amestecat cu resturi și neghină"; strănitoare "loc de sub piele unde se adună sângele"; strufoca "a se strădui" (în MDA figurează var. strofoca, cf. străfloca "a scărmăna"); școp "mâncare din amestec de tărâțe" (în MDA figurează omonimul școp "șchiop"); șferde "așchie"; șiebă "figurine de staniol"; șpreancă "țuică"; ștealfău "felie"; șuștac "instrument de măsurat" (în MDA figurează omonimul șuștac "monedă poloneză" < pol. szostak, magh. sustak); vancău "unealtă pentru manipularea lemnului în pădure"; văcăreață "pâine ornată cu bucăți de aluat" (în MDA figurează omonimul văcăreață "staul, grajd" < vaca + suf. -ăreață); văcări "a coace pâine" (în MDA figurează omonimul văcări "a face munca de văcar" < văcar); vâzol "fân strâns cu grebla"; viron "venin"; voltum "liber, în voia lui".